Curs nutritie
Dupa un curs de Nutritie devii mai motivat sa mananci sanatos .
1. Nu exista un numar infinit si obositor de diete sanatoase.
2.
Carbohidratii buni (fructe, legume, leguminoase, cereale integrale si
lactate) reprezinta baza unei diete sanatoase si echilibrate. 45-65% din
totalul zilnic de calorii e bine sa vina de aici (minim 130g de carbs
pe zi). Ca sa ne intelegem, acest “minim 130″ e un numar static, fix,
valabil universal pentru omul sanatos (= care nu se stie cu probleme,
adicatelea… nu boli dubioase, nu alergii etc. – the regular dude, sa
zicem), indiferent de varsta, greutate, stil de viata. Femeile gravide,
cele care alapteaza si atletii pot merge chiar mai sus cu nevoia lor de
carbohidrati buni.
3.
Grasimile trans obtinute industrial prin
hidrogenare, sunt, lejer, ducatoare de moarte. Top of the top in materie de rau
cardiovascular si nu numai. In industria alimentara, aceea care ne bate
zilnic cate un cui in cosciug, hidrogenarea e mana cereasca. Ea creste
durata de viata a alimentelor (hidrogenatele se strica mai greu) si
scade exigentele in ceea ce priveste refrigerarea (stiti, lasi o
prajiturica pe bufet o luna si nu se strica!) Grasimile trans cresc
colesterolul rau (LDL) mai mult ca orice altceva. Da, mai mult decat
insusi colesterolul din mancare si chiar mai mult decat grasimile
saturate (vorbim si de alea numaidecat). Gasim mizeria asta de trans fat
in diverse tipuri de margarina (cititi eticheta si nu
vrajeala din reclame, nu prea exista margarina sanatoasa, asa cum nici
tigari sanatoase nu par sa existe!), in prajituri si
pateuri de cumparat, in biscuiti si alte dulciuri procesate. Nu aveti
nevoie de grasime trans in viata voastra, nu va trebuie nici macar un
gram. O regula simpla si (aproape) infailibila e sa nu cumparati
alimente procesate industrial. Asta ar trebui sa va tina la adapost de
relele trans.
4.
Grasimile saturate, de gasit in produsele de origine animala in mod
special, dar si in uleiuri, nu trebuie sa depaseasca 10% din caloriile
voastre zilnice (aprox. 20g). De ce? Pentru ca si ele cresc
colesterolul cel rau. Sunt pe locul doi dupa trans la capitolul asta.
Cum puteti sa va asigurati ca stati in range-ul asta? Pai o varianta
(cea complicata) ar fi sa va faceti analiza nutritionala a meal
planurilor voastre cu ajutorul unui tool online
O alta varianta (mai simpla), este sa respectati structura farfuriei
ideale (am mai vorbit despre asta) si sa mancati portii corect
dimensionate din produsele astea de origine animala Limitati consumul de carne rosie la 450-500g pe saptamana.
5.
Exista si grasimi bune. Nesaturatele. Atentie la dozaj, insa. Evident
ca multe din ele ingrasa si-s mega-calorice. Uleiurile nerafinate de
masline si de rapita sunt cele mai bogate in acizi grasi nesaturati.
Avocado, nucile, semintele de in, kale, varza de Bruxelles, spanacul si
toate verziturile, somonul, heringul, macroul, sardinele – toate astea
contin acizi grasi nesaturati, adica the good guys.
6.
Vitaminele, mineralele si fibrele din mancarea adevarata bat la fund
suplimentele. Degeaba bagam suplimente cu pumnul, daca mancam toate
tampeniile pamantului. Unele vitamine sunt toxice in exces, iar efectele
pe termen lung ale suplimentarii in nestire nu se cunosc inca.
Cum putem sa ne asiguram un aport mai
bun de vitamine, minerale si fibre? Pai in primul rand mancand real
food. Legume, fructe, carne, peste, lactate – fara procesare
industriala. In al doilea rand: depozitand fructele si legumele departe
de lumina si caldura si consumandu-le cat mai curand; ferindu-ne sa
balacim legumele in apa ore in sir inainte de a le gati (true story, eu
asa am invatat de la mama, sa curat zarzavaturile pentru ciorba sau
legumele pentru ghiveci si sa le tin in vailing cu apa rece – nu bun,
deloc nu bun!); gatind legumele in cat mai putina apa – ideal, la aburi.
Ah da, si inca un stiati ca, stiati ca nu e bine sa spalati orezul?
Daca nu are noroi pe el, nu e nevoie de spalaturi, ca odata cu apa aia,
se duc si toate vitaminele solubile din el.
Si una mica despre fibre: mancati fructul, nu beti sucul, cum se zice. Fructe stoarse = zero fibre si lots and lots of sugar.
7.
Zaharul este un drog. El racaie in creierul omului fix acolo unde
racaie si cocaina, si alte highly addictive drugs. Nu, dragostea nu
actioneaza tot acolo;) In consecinta, cu cat mananci mai mult, cu atat
vrei mai mult. Makes sense.
8.
Unul din trei cazuri de cancer poate fi prevenit prin schimbari de stil
de viata. I kid you not. Nu va imbatati cu gandul ca nu conteaza. Ca
oricum mancarea are chimicale si degeaba ma duc la sala daca respir
Bucuresti etc. Faceti acele schimbari care nu va taie in carne vie,
faceti ceea ce puteti si depinde de voi si nu e such a big deal.
Investiti in viitorul vostru. Nu va garanteaza nimeni investitia asta,
dar nu ar fi dragut sa stiti ca ati incercat?:)
9.
Nu e despre greutate, ci despre cat de fit esti si cat de sanatos
traiesti. Mutati focusul de pe slabit de dragul slabitului pe trait de
dragul traitului si totul va fi mai bine si mai usor.
10. Minim 150 de minute de activitate fizica moderata pe saptamana. Adica, de exemplu, 30 de minute pe zi, de luni pana vineri.
Briefly asa, cam asta e. Nimic nou sub
soare, o sa ziceti. Pai da, dar hai sa nu ne manance practica. Hai sa
facem cumva sa fim mai stiutori. Sa fim ne-exagerati in ce mancam si
ne-exagerati in ce nu mancam. Fara excese, dar si fara privatiuni. Hai
sa ne gatim noi, pe cat se poate. E fun. Hai sa nu ne rasplatim cu
mizerii. Hai sa refuzam pe cat se poate participarea la paranoia
mediatica (laptele are aflatoxine, curcanul e contaminat, puiul e
hormonat, legumele au nitriti… stiti). Da, mancarea toata e nasoala.
Suntem victimele unei industrii bogate si bolnave. Dar nici fatalismul
nu e vreo mare smecherie, sa stiti. Si daca va uitati adanc in inima,
vedeti precis ca scrie acolo “branza topita sux”. Cu discernamant
inainte! That’s the spirit! Ca nu depinde de noi, dar mai depinde si de
noi. Si asta nu tre’ sa ne invete la curs, tre’ sa fie acolosha, in ADN.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu