Undele cerebrale ale creerului uman si somnul

Creierul uman produce impulsuri electrice, numite unde cerebrale, masurabile dupa amplitudine si frecventa. Amplitudinea este puterea impulsului electric, masurata in microvolti, iar frecventa este viteza ondulatiilor electrice, masurata in herti.

Frecventa determina categorisirea undelor cerebrale in unde;

- beta,

- alfa,

- theta

- delta,

- Gamma

Combinatia acestor diferite categorii de unde determina starea de constiinta a unei persoane la un anumit moment. Fiecare stare pe care o are omul antreneaza o simfonie de unde cerebrale, fiecare frecventa avand un rol caracteristic. Din aceste simfonii s-au nascut arta lui Picasso, poeziile lui Eminescu, teoriile lui Voltaire si ale lui Einstein.

Undele beta – constientul
Undele beta sunt produse de creier in starile normale de veghe, dar un exces de asemenea unde cerebrale conduce la stari psihologice de panica. In conditii optime undele beta sunt asociate gandirii logice, rezolvarii problemelor concrete si atentiei active indreptate asupra lumii inconjuratoare. In cazul surplusului de unde beta se instaleaza starea de panica, cu simptomele ei caracteristice: puls neregulat, respiratie rapida, imposibilitatea de a se concentra si de a lua o decizie.

Undele alfa – starea de vis
Undele cerebrale alfa sunt prezente in timpul starilor onirice, dar si in timp ce omul isi foloseste imaginatia si capacitatea de a vizualiza. Ele sint, de asemenea, asociate unei stari de spirit detasate si receptive, in care se creeaza o punte intre constient si inconstient. In momentul in care se manifesta undele alfa, omul are probabil ochii inchisi, iar in minte ii vin involuntar flash-uri, imagini scurte nesolicitate, care i se par foarte reale.

Atentia se muta de la un scenariu la altul, deplasandu-se aparent fara motiv de la un lucru la altul. Nici imaginile, nici celelalte date senzoriale nu par sa aiba o logica, lumea exterioara dispare si omul este absorbit de vis datorita activitatii undelor alfa.

Undele theta – subconstientul
Se intampla oricui sa simta ca ceva nu este in regula sau sa resimta impulsul inexplicabil de a face ceva anume. Aceste stari sunt provocate de undele theta. Undele teta pot fi considerate ca fiind subconstientul, acea parte a spiritului care face tranzitia de la constient la inconstient. In spatele undelor theta se afla ingropate amintiri, senzatii, emotii. Desi acestea pot fi inaccesibile omului in stare de veghe, ele afecteaza totusi si chiar guverneaza atitudinile, sperantele, credintele si comportamentele sale.

De exemplu, adultul care nu isi mai aminteste de abuzurile suferite in copilarie cauta totusi persoane abuzive, pentru ca undele theta il imping sa se elibereze de acest secret ascuns. Ele sunt active in timpul visului si meditatiei profunde, fiind extrem de accentuate in timpul experientelor-limita, a revelatiilor si a starilor de functionare exceptionala a creierului. Pentru a le simti insa la adevaratul lor potential, undele theta au nevoie de o combinatie de alte unde cerebrale.

Undele theta reflecta o stare specifica a mintii care permite vizualizarea benefica, dinamizarea constructiva a imaginatiei si inspiratia creatoare. Acestea apar mai ales în timpul somnului paradoxal (REM) în care apar majoritatea viselor. Putem fi totusi constienti de aceasta stare de calm si armonie, caci undele de tip theta se manifesta mai ales în timpul reveriei cotidiene si meditatiei profunde. Când apar în starea de veghe acestea sunt raspunzatoare de cunoasterea intuitiva si de explorarea imaginativa a profunzimilor misterioase ale subconstientului. Undele theta sunt asociate deseori cu activitatile artistice desfasurate într-o atmosfera de armonie si beatitudine, caci mai nou, arta ia uneori si forme dezarmonioase, dezgustatoare, care duc la stress. Genialitatile si oamenii fericiti, împacati sau cu preocupari artistice creatoare, traiesc mai des pe aceasta frecventa a undelor theta. De asemenea sunt undele ce faciliteaza schimbari majore la nivelul inconstientului, prin schimbarea programelor perimate datatoare de griji si suferinta, cu cele creatoare de sansa, vindecare si succes. Acestea din urma sunt, ele insine atributele frecventei theta.

Undele delta – inconstientul
Se intampla sa stim ca va suna telefonul cu citeva clipe inainte ca aceasta sa se petreaca sau sa intelegem perfect ce simte altcineva. Ne gandim foarte intens la cineva si se intampla ca acel cineva sa ne contacteze. Aceasta este actiunea undelor delta. Undele delta sunt un fel de radar personal, trimitind si primind mesaje la nivel inconstient. De fapt, undele delta compun chiar inconstientul individului.

Undele delta definesc cele mai profunde nivele ale relaxarii psihosomatice pe care o fiinta umana le poate atinge cuprinse între 0.1 si 3 Hz. Astfel fiind cele mai lente unde cerebrale

ele caracterizeaza somnul profund fara vise, starile “puternice” de extaz, sau extazul mistic, hipnoza, samadhi, satory, turia etc. Sfintii în deosebi traiesc aceste stari profunde ale undelor cerebrale în mod constient. Uneori viziunile Fecioarei Maria, Isus sau alti sfinti, nu neaparat crestini, produc vizionarului aceste frecvente ale undelor, viziunile fiind însotite de o stare profunda de extaz. De asemenea, starile înalte de orgasm sunt însotite de acest tip de unde. Rama Crisna, marele yoghin hindus, ramânea cuprins zile întregi în astfel de stari, inima lui încetând chiar sa mai bata. Sfântul Francisc din Asisi, Anton de Padova, Tereza de Avilona, Budha si multi alti sfinti, au ajuns sa-si permanentizeze acest gen de trairi. Prezenta undelor delta este asociata cu procesul complet si amplu al regenerarii fizice si al refacerii ori mentinerii sanatatii de unde rezulta ca fluctuatiile noastre mentale determina starea generala în care noi traim

Prezente in timpul somnului profund, ele raman active atunci cand toate celelalte unde cerebrale inceteaza sa-si faca simtita prezenta. Ele pot fi prezente si in timpul starilor de veghe, in combinatie cu alte tipuri de unde. Undele delta de amplitudine mare creeaza adesea o puternica capacitate de empatie, fiind prezente in cantitate mare la psihoterapeuti, vindecatori, consilieri etc. Exista persoane care sint coplesite de activitatea undelor delta, neputand sa discearna intre propriile sentimente si cele ale altora.

Undele cerebrale se combina, creand diferite stari de constiinta

Fiecare stare de constiinta in care un om se afla in orice moment este o combinatie intre cele patru categorii de unde cerebrale prezentate mai sus. Examinand cum interactioneaza si functioneaza ele impreuna, se poate intelege mai bine ceea ce se intimpla cu starile unui om si de ce apar anumite experiente. Toate categoriile sunt la fel de importante si toate impreuna ofera o diversitate extraordinara de stari mentale, emotionale si spirituale. In interiorul categoriilor mari pe care le-am descris, exista game de frecvente diferite, care variaza de la persoana la persoana.

Stari de luciditate extraordinara

Aceasta este o stare care s-ar putea caracteriza printr-un triumfator Evrika! Timp de citeva secunde, intelegem si sintem capabili sa cuprindem cu mintea totul, iar solutiile la problemele care ne preocupau de mult apar atit de simple incit ne intrebam cum de nu ne-am gandit mai inainte la ele. Aceasta stare de constientizare extraordinara pe toate planurile poate conduce la ganduri si fapte de o creativitate iesita din comun. Aceasta stare este rezultatul combinarii in proportii precise a tuturor celor patru tipuri de unde.

Omul experimenteaza in acelasi timp empatia undelor delta, inspiratia creativa, viziunea personala si constiinta spirituala a undelor theta, descatusarea spirituala produsa de undele alfa si toate acestea in stare constienta si rationala, provocata de undele beta.

Stadiile somnului

Sub aspect neurofiziologic stadiile somnului descrise de cercetatorii americani N. Kleitman si W. Dement sunt urmatoarele:

1. Somnolenta
Undele Beta cresc in amplitudine (Beta subvigil); procentul de unde Alfa in lobul posterior (parietal-occipital) scade sub 50 % si e treptat inlocuit de unde Theta.

2. Somn usor
Apar unde Theta, fusuri de somn (cu frecventa de 14 Hz, amplitudinea de 40-50 Hz); la o persoana adulta sanatoasa, acestea trebuie sa fie prezente simultan atat in emisfera stanga cat si in ce dreapta. De asemenea amplitudinea undelor creste semnificativ in ariile cerebrale centrale.

3. Somn stabil
Procentul de unde Delta depaseste 20 %, fiind unde ritmice in cea mai mare parte; undele Theta sunt neregulate; mai exista fusuri de somn.

4. Somn profund
Procentul de unde Delta ritmice creste peste 50%; undele Theta apar acum regulat; dispar fusurile de somn.

5. In ce stadiu al somnului apar visurile?
Visurile apar periodic la granita dintre faza a I si II de somn, la un interval de 90 de minute si dureaza, de fiecare data, in medie 15-20 de minute. Numit si „somn paradoxal”, starea de somn cu visuri este caracterizata printr-o puternica activitate cerebrala, asemanatoare cu cea din stare de veghe. Un indicator al starii de somn cu visuri, pe langa „fusurile de somn”, obiectivate electroencefalografic, sunt miscarile rapide ale ochilor (REM – rapid eye movement)

Somnul lent, fara visuri este cel in care are loc „odihnirea” si regenerarea fortelor organismului, fizice si mentale. Chiar daca creierul continua sa lucreze, in faza de somn profund nu mai exista alte activitati mentale sau fiziologice suplimentare.

6. Putem trai fara somn?
Cercetarile realizate au evidentiat ca somnul REM cu visuri este absolut necesar pentru om (si pentru unele animale). Prin aplicarea metodei privarilor de somn s-a constatat ca intreruperea visarii pe parcursul mai multor nopti are efecte destabilizatoare asupra organismului si mintii.

Mai mult, in urmatoarele nopti, in care individului i s-a permis visarea s-a constatat ca perioada in care viseaza creste direct proportional cu durata privarii de somn. S-a postulat astfel ca declansarea normala a starii de somn cu vis (REM) implica acumularea la un nivel critic in timpul somnului a unor substante, a unor metaboliti, care trebuie sa fie consumati de catre procesele specifice care au loc in timpul somnului REM.

7. Prin ce se diferentiaza somnul cu visuri de somnul profund, fara visuri?
Elementele care diferentiaza somnul REM (cu visuri) de somnul fara visuri pot fi rezumate astfel:

a) Miscari rapide oculare (REM), foarte similare cu cele din starea de veghe.

b) Aspectul particular, desincronizat al activitatii electrice corticale, foarte similar dar nu identic cu cel din stare de veghe. Acest aspect a determinat unii autori sa considere ca perioada de REM ca cea mai superficiala faza a variatiei ciclice a profunzimii somnului.

c) Modificari ale ritmului cardiac si ale presiunii sangvine.

d) Cresterea metabolismului cerebral.

e) Contractii musculare ale unor grupe musculare izolate, in timp ce activitatea tonica musculara este diminuata sau abolita.

f) Un aspect particular este activitatea intensa a musculaturii urechii medii, asemenea muschilor globilor oculari, similara cu cea din starea de veghe.

g) Raspunsurile evocate ale creierului la stimularea periferica sunt identice cu cele din starea de veghe.

h) Undele cerebrale de tip Theta foarte regulate in hipocamp.

i) Cresterea debitului circulator sanguin cerebral.

8. Toti oamenii viseaza?
Dupa cum evidentiaza cercetarile asupra somnului, absolut toti oamenii viseaza. Insa doar o parte isi aduc aminte de visurile pe care le au in timpul noptii. Majoritatea oamenilor isi aduc aminte de visuri doar in anumite perioade de viata, cu intervale lungi in care nu-si reamintesc visurile la trezire.

9. Care efecte are somnul fara visuri pentru organism?
- Functie anabolica; rol in sinteza macromoleculara (proteine, ARN)

- Previne si anihileaza oboseala fizica

- Rol in procesele de memorie

- Reface energiile fizice

- „Odihna” propriu-zisa a sistemului nervos central

10. Care sunt efectele somnului cu visuri?
- Modelarea si re-modelarea memoriei (indeosebi a memoriei de lunga durata) prin repararea, reorganizarea si formarea de noi conexiuni in sistemele neuronale si extensiile lor corticale.

- Ofera substrat energetic si de memorie pentru atentie, procesele de invatare si pentru modelarea si integritatea personalitatii, a eului.

- Reface sistemul nervos central dupa eforturile de invatare, dupa solicitari psihice, dupa stresuri si eforturi intelectuale.

- Rol in alte mecanisme psihice (interactiuni, restructurari ale amintirilor memoriei).