duminică, 19 iunie 2016

Leacurile calugaritei Hildegard


Plante

Pelin Alb (Artemisia absinthium)
Vinul De Pelin


Indicatii terapeutice: remediu preventiv pentru afectiuni pulmonare, slabiciune a rinichilor, senilitate precoce si arterioscleroza, tulburari de digestie, inflamatii intestinale, stare depresiva, slabiciune la inima, tulburari de vedere.
Ingrediente: o jumatate de pahar de suc de pelin de primavara, proaspat stors, miere, vin alb taranesc.
Mod de preparare: Hildegard von Bingen: "Cand pelinul e inca tanar, culege-l, zdrobeste-l intr-o piulita de lemn, strecoara-l printr-o panza curata, pune la fiert un litru de vin curat si trei linguri de miere de primavara (salcam), lasa-l sa se raceasca si amesteca-l cu sucul de pelin. Bea o zi din trei, inainte de masa cu o jumatate de ora, din luna mai si pana in octombrie. Iti va alunga melancolia, iti va clarifica vederea, iti va intari inima si plamanii, iti va infierbanta stomacul, curatindu-ti intestinele".
Mod de folosire: Cura de pelin se face luand unul sau doua paharele de preparat, dimineata pe stomacul gol sau inainte de pranz. Se administreaza o zi din trei, din mai in octombrie. Obligatoriu, se intercaleaza o luna de pauza. In maladiile cronice, se pot face cure indelungate, de un an, luandu-se un paharel de pelin cu miere si vin, o data pe zi, dupa una din mesele principale.
Avertisment: folosit abuziv, pelinul provoaca halucinatii, convulsii, pierderea cunostintei, chiar moartea. Respectati dozele prescrise.

Remedii extern Emulsie Cu Pelin

Indicatii terapeutice: tuse, tuse dureroasa, bronsita gripala, dureri pectorale provocate de gripa.
Ingrediente: suc de pelin verde (un pahar), ulei de masline (o jumatate de pahar) sau ulei de trandafiri.
Mod de folosire: se amesteca bine untdelemnul cu sucul si se frictioneaza sternul, pieptul si spatele, de cateva ori pe zi, turnand in palme doar cateva picaturi. Are efect deosebit la copii, in raceli acute si gripe.
Avertisment: La inceput, trebuie procedat cu prudenta: exista copii si persoane cu piele foarte sensibila. In cazul acesta, nu trebuie folosite mai mult de 2-3 picaturi, iar locul frectiei trebuie schimbat constant. Daca se observa o reactie epidermica, locul trebuie spalat si procedeul oprit.
Hildegard von Bingen: "Varsati suc de pelin in untdelemn de masline, astfel ca uleiul sa depaseasca cu doua treimi sucul plantei, apoi puneti amestecul sa se incalzeasca la soare, intr-un recipient de sticla. Se poate pastra un an".

Pomada Cu Pelin

Ingrediente: planta zdrobita, seu de oaie, maduva de vita.
Mod de preparare: H. v. B.: "Zdrobeste bine pelinul verde intr-un mojar de lemn, pana se transforma in terci, adauga seu de oaie si maduva de vita in urmatoarele cantitati: de doua ori mai mult pelin decat seu si de doua ori mai mult seu decat maduva (o lingura de maduva, 2 linguri de seu de oaie, 4 linguri de terci de pelin - n.n.) si prepara cu ele un unguent. Daca o persoana e epuizata de guta sau de reumatism, pana in punctul cand membrele sunt amenintate de rupturi, frectioneaza-le in locurile dureroase, in apropierea unui foc de lemne, si ea se va vindeca".
Mod de folosire: frectiile cu pomada de pelin trebuie neaparat practicate alaturi de un foc de lemne, a carui caldura sporeste efectul unguentului. Tratamentul se face zilnic si dureaza 6 saptamani. Se repeta de mai multe ori pe an. Tratamentul trebuie dublat obligatoriu de dieta vegetariana.


Coada-Soricelului (Achillea millefolium)
Cataplasme Cu Planta Oparita


Indicatii terapeutice: tratamentul ranilor, al ulceratiilor si eczemelor zemuinde, al muscaturilor.
Ingrediente: frunze si flori proaspete de coada-soricelului sau planta uscata, vin alb, taranesc.
Mod de preparare si folosire: se pune un pumn de planta intr-o sita, peste un vas cu apa ce fierbe, si se lasa sa stea in aburi pana ce se inmoaie (nu mai mult de doua minute). Se curata locul bolnav cu vin si se acopera cu tifon. Se lasa planta sa se raceasca putin, apoi se aplica pe rana, peste bandaj, si se inveleste cu un fular sau prosop, dar fara a strange prea tare. Cataplasma trebuie inlocuita imediat ce se raceste, cu alta calda. Cand rana incepe sa se vindece, planta poate fi aplicata direct pe ea. Aplicatiile calde cu coada soricelului dau rezultate si in preintampinarea tetanosului, in caz de raniri sau taieri.
Hildegard von Bingen: "Daca o persoana se raneste intr-un accident, spala-i rana cu vin alb, opareste coada soricelului cu apa, preseaz-o putin si inveleste-o intr-o panza de in topit, apoi aseaz-o pe rana, dupa ce ai acoperit-o cu un pansament. Va curata plaga de puroi si de supuratie si ea se va vindeca. Repeta operatia cat este nevoie. Dar cand rana se inchide si incepe sa se cicatrizeze, arunca pansamentul si aplica planta direct pe piele. Se va vindeca mai bine si mai repede".

Pietre Semipretioase

Agata
Indicatii terapeutice: piscaturi de insecte, muscatura de capusa.
Ingrediente: piatra bruta, taiata, sau piatra plata, slefuita la un capat.
Mod de folosire: in caz de reactii (inflamatii) ale pielii, apasati agata incalzita in prealabil (la soare sau pe o plita fierbinte) pe locul vatamat si tineti-o vreme de 40 de minute. In cazuri mai grave, incalziti piatra de mai multe ori.
Hildegard von Bingen: "Cand o insecta sau o alta bestiola isi injecteaza veninul intr-o persoana, incalziti puternic o agata la soare sau pe o caramida incinsa in prealabil si aplicati-o, asa fierbinte, pe locul dureros. Piatra va scoate pe loc veninul. Apoi incalziti-o inca o data in acelasi mod si tineti piatra deasupra unui vas cu apa clocotita, astfel ca aburii sa se condenseze pe suprafata ei. Apoi scufundati piatra in apa o ora. Inmuiati o carpa alba de in in apa si aplicati-o peste muscatura de insecta. Vindecarea nu va intarzia".

Ametist
Indicatii terapeutice: dermatologie, cosmetica, pete pe obraz, nevi etc.
Ingrediente: o piatra plata de ametist
Mod de folosire: aburiti ametistul cu respiratia dvs. si frecati cu suprafata respectiva pata de pe obraz. Un alt procedeu: puneti apa sa fiarba, tineti ametistul deasupra, astfel ca aburii care se transforma in picaturi sa cada inapoi in apa. Apoi puneti si ametistul in apa clocotita, vreme de douazeci de minute. Spalati-va pe fata cu apa in care a fiert. Face pielea fina si intinsa.
Hildegard von Bingen: "Umezeste o piatra de ametist cu saliva si freaca cu locul umed, petele de pe obraz. Pune apa la fiert si amesteca in ea transpiratia pietrei, apoi scufunda si piatra in apa. Cu acest lichid, spala-te pe obraz. Repeta lucrul acesta si vei avea o piele intinsa si un ten frumos".

Calcedonie

Indicatii terapeutice: irascibilitate, tulburari de vorbire.
Ingrediente: o piatra plata, gaurita intr-o margine.
Mod de folosire: piatra trebuie purtata direct pe piele, deasupra unei vene (la incheietura mainii). Cel mai simplu este sa fie fixata cu o panglica adeziva (leucoplast) sau sa fie cusuta intr-o bratara de panza. Pentru corectarea vorbirii, piatra sa abureste cu respiratia, apoi se linge.

Hildegard von Bingen: "Poarta piatra astfel ca ea sa-ti atinga pielea si sa se afle peste o vena. Aceasta vena, impreuna cu sangele care curge prin ea, va absorbi caldura si forta pietrei si o va transmite in organism prin circulatia sangelui. Calcedonia inlatura slabiciunea, dar il apara si de irascibilitate necontrolata pe omul nervos. Comportamentul lui va deveni atat de pasnic, incat nu va exista vreo persoana care sa-l poata infuria, pe drept sau pe nedrept. Cine vrea sa inlature tulburarile de vorbire sau sa vorbeasca curgator si frumos, sa tina o calcedonie in mana si s-o abureasca cu respiratia lui. Sa linga apoi piatra si nu-l va intrece nimeni la vorbit".
Alant (Inula helenium) - Iarba mare
Dureri la plămâni

„Iarba mare este caldă şi uscată şi are puteri folositoare în ea. Să fie pusă în vin, atât proaspătă cât şi uscată. Însă de îndată ce s-ă strâns în vin, să fie scoasă afară, căci puterea ei s-a scurs şi să fie pusă una nouă în vin. Şi cine are dureri la plămâni să bea moderat înăinte şi după masă şi asta îi scoate otrava din plămâni, elimina migrena şi curaţa ochii.Să nu se bea însă prea des, căci atunci dăuneaza. În lipsa de vin se poate folosi şi miere cu apă . Se poate lua şi smochine şi de două ori mai mult iarbă mare şi ceva galangal. Şi din băutura asta să bei atunci când ai dureri în plămâni”.

Baldrian (Valeriana Oficinalis) - Valeriana
Inflamaţia pleurei (pieliţei de la plămâni)

“Valeriana este umedă şi caldă. Cine suferă de inflamaţia pieliţei de la plămâni (pleura) sau cine are dureri de gută (reumatism) să pulverizeze valeriana (uscată) şi să adauge la acest praf şi praf de cătuşnică (Katzenminze - Nepeta cataria) şi să adauge făina şi apă şi să facă într-un vas cu ceva grasime niste biscuiţi de aluat. Să mănânce asta des şi îi va merge mai bine”

Basilikum (Ocimum basilicum) – Busuioc
Limbă împietrită, greutăţi cu vorbitul

„Busuiocul este rece. Însă un om caruia i s-a împietrit limba aşa ca nu mai poate vorbi să-şi pună câte o frunza sub limba şi el îşi va recapata vorbitul. Însă şi cine are febră puternica, febră de trei zile sau de patru zile – să fiarbă busuioc în vin şi să pună ceva miere şi asta să strecoare şi să bea des pe stomacul gol înăinte de masa de seara şi febra va dispare”

Beifuss- Artemisia vulgaris - Pelin negru, pelinăriţa
Boli de stomac şi intestine

„Suculenţa pelinului negru este foarte folositoare. Aceluia care îl găteste şi îl pune în mâncare îi încălzeşte stomacul rece şi îşi vindeca maruntaiele.”
Dureri de burtă după mâncare sau băutură rea

« Şi dacă cineva are dureri după ce a mâncat sau băut ceva atunci el să pelin negru cu găteasca carne sau cu grăsime ( unt) sau cu alte ierburi şi să-l mănânce şi putreziciunea pe care omul şi-a tras-o cu mâncarea dinainte va fi eliminată”.

Brennnessel (Urtica dioica) – Urzica
Boli rele, secreţii, inecţii, cancer

„Urzica este în felul ei foarte caldă. Ea nu este în nici un caz crudă bună de mâncat, când însă ea iese primăvara din pământ este bună de mâncat fiartă căci curăţa stomacul şi intestinele şi le elimină secreţiile rele. Orice tip de urzică face asta. Când secreţiil rele din om care sunt otrăvitoare se înmulţesc atunci bolnavul să ia sucul de la urzica cu cel de la lumânărică în aceeaşi cantitate şi frunze de nuc sau scoarţă de nuc de două ori mai mult decât cele două şi ceva oţet şi miere şi săle fiarbă intr-o oală. Să arunce spuma care se ridică şi după ce a dat în clocot să o ia de pe foc şi să bea băutura asta cu măsură pe stomacul gol ( înainte de mese) timp de 15 zile iar după mese un pic mai mult şi viermii (micronbii) din el vor muri.”

Amnezie, uitare

“Şi cine uită împotriva voinţei lui (adică încă ştie că uită) , să facăscu din urzică şi sa adauge ceva ulei de măsline (nerafinat) ş sa-şi ungă pieptul şi tâmplele ş sa faca des asta şi uitarea îi va fi micşorată”.

Dill - Anethum graveolens - Mărar
Reumatism, sângerare din nas.

“Mărarul este uscat şi cald. Oricum se mănânca, el va face omul trist. Crud nu este deloc bun de mâncat căci are mai multă umezeala în el din pământ şi câteodată primeşte din pământ o umezeală care dăunează la om… Când este însă fiert reduce reumatismul şi aşa devine un pic folositor. Cui îi curge sânge din nas să ia marar şi de două ori mai multă coada soricelului – verzi şi nu uscate – şi să le pună pe frunte, la tâmple şi la piept. Trebuie să fie verzi căci forţa lor provin din verde. Iarna însă fă praf din aceste plante uscate, stropeştele cu ceva vin şi pune-le într-un săculeţ pe care îl pui pe piept, la frunte şi la tâmple ca şi mai înainte.”

Farn – Aspidum filix – Feriga
Gută, boli de ochi, surzenie, limbă întepenită de reumatism,amnezie

“Cine suferă de gută ( reumatism) să ia feriga cât timp este verde şi să o fiarbă în apă şi să facă des baie cu această apă şi guta va dispare.. Şi vara când este verde pune frunzele de ferigă pe ochi şi culcă-te şi ele îţi vor curăţi ochii şi îţi vor lua ceaţa de pe ei. Şi cine este surd să lege seminţele de ferigă într-un săculeţ şi pune-le des în ureche şi să aibă grijă să nu se ducă din ureche în cap şi el va recăpăta auzul.

Şi cine are gută öla limbă aşa încâ nu poate vorbi să-şi pună seminte de ferigă pe limbă şi guta se va duce şi el va putea vorbi din nou. Şi cine este uituc şi nu mai ştie să ţină seminţele de ferigă în mână şi îşi va aduce aminte din nou şi va recăpăta mintea.”

Eisenkraut (Verbena officinalis) – Sporiş
Rani cu abcese, infectate. Gât umflat

„este mai mult rece decât caldă şi când omul suferă de ulcere şi de viermi atunci să el să fiarbă sporiş în apă. Apa să se arunce după aia şi iarba, după ce să stors-o de apă să o pună caldă pe ulcerul sau rana cu viermi şi deasupra să pună o pânză de in. Şi după ce s-a uscat să se pună una noua ca şi mai înăinte până când putrezicunea a disparut. Dacă cineva se umflă în gât să încălzească sporiş în apa şi să o pună caldă legată cu o cârpă în jurul gâtului şi umflătura se va retrage”.

Gelber Enzian (Gentiana lutea) - Gentiana galbenă
Dureri de inima puternice. Febră la stomac

“cine are dureri de inima de parcă viaţa lui ar atârna de un fir de păr să pulverizeze gentiana şi să mănânce praful acesta în supe şi el îi va întări inima. Şi cine are febră la stomac să bea des din acest praf în vin cald care a fost încălzit cu un oţel fierbinte şi stomacul lui va fi curăţit de febră”

Hauswurz ( Sempervivum tectorum) - Urechelniţă
Infertilitate la bărbaţi

“Când unui bărbat i s-a uscat sămânţa asa încât îi lipsesc aţele din ea fără ca el să fie în vârştă de moşneag să pună o rădâcină de urechelniţă în lapte de capră până ea a fost îmbibată toată de lapte. După aceea să fiarbă laptele acesta şi să adauge şi ouă ca sa aibă gust supa. Să bea supa asta timp de trei pâä la cinci zile. Sămânţa lui va prinde din nou putere de zămislirte şi el va avea urmaşi înfloritori”.

Königskerzen - Verbascum phlomides – Lumânărica
Depresiune, melancolie
“Cine are inima tristă să gătească şi să mănânce des lumânărica cu carne, peste, clătite sau legume. Ea întăreşte inima şi o face voioasă. “

Răguseală, bronşita, răceală
“Şi cine este răguşit sau cine are dureri la piept să fiarbă lumănărică şi fenicul ( seminte sau planta) în aceeaşi cantitate într-un vin bun ( sau în apă cu miere), sa îl strecoare şi sa îl bea des şiva avea din nou voce şi asta îi va vindeca şi pieptul.”

Dr. Strehlow: “Mod de folosire: se iau flori şi frunze proapspete sau uscate de lumânărică care se pun în mâncare. În special de recomandat pentru copiii sau oamenii cu defecte înnăscute ale inimii. Ele înlătură şi lipsa de apetit care vine ca urmare a tristeţii.”

Lavendel (echter) Lavandula angustifolia – levănţica, lavandă
Păduchi. Boli de ochi.
“este caldă şi uscată căci nu are suc. Şi nu îi foloseşte omului dacă o mănâncă, însă ea are un miros puternic. Cine are păduchi să miroasă des din lavendel şi ei vor muri. Mirosul ei face ochii limpezi.”

Lavendel (wilder, Speiklavendel)- Lavendula latifolia- Aspic (levănţică sălbatică)
Durere de ficat şi plămâni. Minte limpede

“este caldă şi uscată şi căldura ei este sănătoasă. Şi cine fierbe aspic în vin şi dacă nu are vin în apă cu miere şi îl bea călduţ, aceluia îi va elimina durerea din ficat şi plămâni şi abureala din piept şi îi va face ci o minte şi o putere de raţiune limpede”.
20g de petale de de aspic proaspete sau 10g de petale uscate se fierb 5 minute într-un litru de vin.
Dr. Hertzka: „ vinul se bea călduţ de 3 ori pe zi câte 1-2 păharele de ţuică. Cura este de 2-4 luni. „

Leinsamen – Linum - Seminţele de in
Junghiuri la inimă, la coaste. Arsuri
“Seminţele de in sunt calde şi nu sunt bune de mâncat. Cine are dureri în coaste să fiarbă semintele de in apă. În apa asta caldă el să înmoaie o cârpă de in pe care să o pună pe locul unde are durerea. Iar cine s-a ars la corp să fiarbă bine seminte de in în apă, să înmoaie o cârpă de in în apa asta şi să o pună pe locul unde s-a ars şi asta va scoate arsura afară din corp.”

Liebstöckl (Levisticum officinale) - Leuştean
“Leuşteanul crud dezbină natura omului şi o distruge. Când se fierbe fără alte ierburi în mâncare el face mintea şi trupul leneş. Fiert în mâncare împreuna cu alte ierburi (bune) nu dăuneaza prea mult.” Deci prea sănătos nu este leuşteanul şi trebuie evitat de bolnavi. Ca remediu se foloseşte la căteva reţete.

Gât umflat
“ are o natură puternică şi mai multă căldură decât frig îşi creşte din vânt şi din umezeală. Când este mâncat crud el arată firea adevărată a omului. Şi dacă cineva îl mănâncă fiert însă fără alte ierburi atunci îl va face pe acest om greoi şi mohorât în trup şi suflet. Când însă este mâncat fiert cu alte condimente atunci el nu dăunează aşa de mult la cel ce îl mănâncă. Şi când un om are dureri din cauza glandelor de la gât aşa încât acesta este umflat atunci să ia leuştean şi ceva mai multă rotunjoară şi să le fiarbă împreună în apă. După ce a aruncat apa să le pună calde în jurul gâtului cacî arterele de la gât au fost întinse prea mult şi atunci el va fi vindecat”

Tuse
“Şi cine tuşeste din piept aşa încât simte o durere acolo să ia leuştean şi tot aşa de multă salvie şi de două ori mai mult decât acestea şi du să le pună într-un vin bun până acestea prin gustul lor şi după ce a aruncat ierburile să încălzească acest vin şi să-l bea cald după mese până va fi vindecat. Dacă tusea nu este aşa de tare atunci să nu bea vinul cald. Când durerea este tare atunci el să bea vinul încălzit fiindcă aşa ea se va risipi mai uşor.”

Lilie (Lilium candidum) – Crin
Boli de piele, eczeme, bube, abcese, lepră

“Crinul este mai degrabă caldă decât reece. Ia bulbul unei rădăcini de crin şi zdrobeşte-l împreună cu untură râncedă şi după aceea lasă să se scurgă zeama într-un vas. Zeama asta pune-o într-un borcan (curat cu capac care se închide ermetic) Şi cine are lepra albă să se ungă des cu această alifie după ce a încălzit-o şi el va fi vindecat. Şi lepra roşie poate fi vindecată aşa. Şi cine are eczeme să bea des lapte de capră şi ele se vor duce de tot. Şi ia şi tulpina şi frunzele de crin şi zrobeştele să iasă sucul din ele şi amestecă acest suc cu grăsime ( de porc) şi cine are dureri de la eczeme să se ungă cu ele. Şi să bea întotdeauna lapte de capră. Şi mirosul la lilie umple inima de bucurie şi îi face gânduri bune“.

Alifia de crin s-a dovedit după Dr. Strehlow nemaipomenit de eficientă. Se poate face şi cu ulei de nuci de cocos sau cu alte uleiuri naturale în loc de untură de porc.

Lungenkraut (Pulmonaria officinalis) - Plămânarica, Mierea ursului
Tuse, plămâni bolnavi. Respiraţie greoaie din cauza plămânilor

“Plămănărica este rece şi ceva uscată şi nu este prea bună pentru om, însă la un om cu plămânii umflaţi care tuşeste şi respiră din greu, fiartă în vin şi băută pe stomacul gol îl va vindeca.”

Mariendistel ( Silybum marianum) - Armurariul, Ciulinul laptelui, Ciulinul Mariei
Junghiuri, dureri la inima, în coaste, reumatism

“Are frig în ea şi este foarte folositoare. Cine are junghiuri în inimă sau în alte părţi sau dureri în incheieturi, acela să ia armurariu şi ceva mai puţina salvie pe care să le facă ca un suc cu apă şi în clipa când are durerile
să-l bea şi îi va merge mai bine”

Petersilie (Petroselinum crispum) - Pătrunjel
Febră uşoară

„Pătrunjelul are o natură puternică şi are mai multă căldură decât frig în el şi creşte din vânt şi din umezeală. Este mai bun de mâncat crud decât gătit. Mâncat el micşorează febra uşoară, fără friguri. În spiritul omului însă pâtrunjelul creează seriozitate.“

Dureri de inima, de splină, în coaste

„Cine are dureri în inimă sau în splină sau în coaste sa fiarbă pătrunjel în vin, să adauge ceva oţet de vin şi destul miere şi să o strecoare printr-o pânză şi să bea vinul ăsta des şi el va fi vindecat. Şi cine are un stomac bolnav să ia părunjel şi de două ori mai mult fenicul şi de două ori mai multă săpunărită şi să facă o băutură groasă în care să adauge şi unt sau grăsime de vită sau sare prăjită şi să gătită aşa să o mănânce des.“
Dureri din cauza mâncatului de praz ( şi poate şi d eceapă crudă)

„Cine are dureri din cauză că a mâncat praz să mănânce imediat pătrunjel şi va avea mai puţină durere. „

Pietre la rinichi, fiere, etc.

Si cine are pietre (la rinichi, la fiere, etc) să ia pătrunjel şi să dauge o treime de ochii soarecelui (Saxifraga granulata) şi să le fiarbă în vin, să le strecoare printr-o pânză şi să bea asta în timp ce face o baie de aburi ( saună). Şi să ia din nou pătrunjel şi să adauge ochiul şoricelului şi să le fiarbă în apă şi să ude cu ele pietrele fierbinţi de la baia cu aburi ( pentru ca aburii să intre în piele). Să facă asta des şi îi va merge mai bine.

Pareză

“Şi cine suferă de pareză să ia pătrunjel şi fenicul în aceeaşi cantitate şi ceva mai puţină salvie. Şi sa zdrobească aceste ierburi un pic într-un mojar şi să adauge ulei de măsline cu trandafir (vezi reţeta) şi să-l pună la locul unde suferă şi să-l lege cu o cârpă ( de în). “
Gută de alcoolici

“Şi cine are carne moale din cauza la guta cauzată de băuturi alcoolice să ia ptrunjel şi de patru ori mai multă ruţă de grădină pe care să le prăjească în ulei de măsline şi dacă nu nu are ulei de măsline atunci să ea seu de ţap şi aceste ierburi calde să le pună la locul cu durerea şi să le lege cu o cârpă şi îi va merge mai bine”

Pfefferminze - (Mentha x piperita ) – Izmă bună, menta piperată
Constipaţie, gastrită, ulcer de stomac

„Izma să se mănâce crudă sau la carne şi peşte şi când cineva are stomacul rece şi nu poate digera mâncarea, aceluia îi încălzeşte stomacul şi contribuie la un scaun bun”

Raute (Ruta graveolens) – Vârnanţ, ruta de grădină
Depresiuni, melancolie. Boli de stomac

“Creşte mai mult din verdele puternic al pământului decât din căldura lui. Are căldură amestecată în ea, însă mai multă căldură. Are putere mari de umezeală şi este bună împotriva la amărăciunea care creşte în om atunci când îi lipsesc sucurile necesare. Este mai bună proaspătă decât uscată. Când este mâncata ea răceşte sângele prea înfierbîntat. Căci căldura ei micşoreaza căldura şi frigul inversate ale melancolei. La omul melancolic care o mănâncă după alta mâncare îi va ajuta. Dar şi la omul care are dureri la stomac după ce a mâncat ceva îi va ajuta.”

Ochi înlăcrimaţi
“Cine are ochii prea umezi (cu lichid) să ia rută de grădină şi de două ori mai multă salvie şi de două ori mai mult asmătui decât salvie şi să pulverizeze astea toate într-un mojar ca să iasa un suc (sau cu maşina). Şi aceste plante zdrobite să se înmoaie în alb de ou şi seara când se duce la culcare să se pună pe frunte şi la tâmple şi asta va scoate sucurile rele afara aşa de bine
cum cineva ar suge sucul la o fructă.”

Cearcăne negre în jurul ochilor, vedere tulbure

“Cine are negru în jurul ochilor sau vede ca prin ceaţă să ia suc de rută de grădină se de două ori mai multă miere curata şi fiartă şi să amestece şi ceva vin limpede, să pună o felie de pâine de grâu înăuntru şi să lege cu o cârpă (de in) felia la ochi în timpul noptii.”

Dureri la rinichi şi la spate, boli de stomac

“Când un om are dureri la rinichi şi la spate, se întâmpla des din cauza bolii de stomac. Să se ia rută de grădină şi pelin alb în aceeasi cantitate şi ceva grâsime de urs ( cea mai bună grăsime pentru alifii) care să se amestece bine şi crema asta să fie frecată puternic lânga foc (de lemne de fag) la rinichi şi la mijloc sau acolo unde este durerea”.

Ringelblume (Calendula officinalis) – Gălbenele
Otrăvire, intoxicaţie cu medicamente. Cură de dexitonsicare după medicamente, chemoterapie

„Gălbeneaua este rece şi umedă şi are o putere de verde puternică în ea şi este bună împotriva la otravă. Cine a măncat otravă sau cui i s-a dat otravă, acela să fiarbă gălbenea în apă şi după ce a stors apa din ea să o lege caldă pe burtă şi ea va trage otrava care va fi eliminată. Şi omul acesta să încălzească imediat un vin bun şi să pună destulă gălbenea în el şi cu cu ea înăuntru să încălzească (nu fiert!) vinul din nou şi pentru că a băut otravă să bea vinul acesta călduţ şi el ori va scoate otrava afară pe nas ori va scoate o spumă (prin gură).”

Boli de stomac, dureri la spate şi la rinichi

“Când un om are dureri la rinichi şi la spate aceasta se întâmplă des din cauta bolii de stomac. Să se ia atunci rută de grădină şi pelin alb în aceeasi cantitate şi ceva untură de urs care să se amestece bine şi crema asta să fie frecată puternic lânga foc (de lemne) la rinichi şi la mijloc acolo unde este durerea”


Sanikel – Sanicula Europea - Sănisoarea
Boli de stomac şi intestine măruntaie

“Sănişoara este caldă şi are puritate în ea şi sucul este este plăcut şi sănătos, adică vindecător şi bun pentru cei cu stomac şi măruntaie bolnave. Vara când el este verde trage-l cu rădăcina cu tot din pământ şi fierbel-l în apă şi strecoară apa asta printr-o pânză şi după ce ai amstecat-o cu ceva miere şi lemn dulce bea-o des după masă. Ea scoate secreţia din stomac şi vindecă măruntaiele. Usuca sănişoara la soare ca să nu i se micşoreze putera – căci soarele nu ia puterile ierburilor când ele sunt uscate, însă focul le ia. Şi ce a fost uscat pulverizează însă nu prea fin, deci nu ca praf ci ceva mai mare. Şi păstrează praful acesta pentru la iarnă. Dă-l în fiert iarna vin cu ceva lemn dulce şi miere, adaugă praful acesta şi bea-l des după masă şi el va scoate secreţia din stomac şi va face măruntaiele sănătoase.”

Răni, operaţii
“ Şi atunci când omul a fost tăiat de un fier să stoarcă sucul de sănişoara, să-l pună în apă şi să-l bea după masă. Iarna dă-i praful de sănişoară în apă să bea des după masă şi el îi va curăţa rănile şi îl va vindeca bine şi treptat “


Salbei – Salvia
Remediu universal. Miros în gură, miros rău de transpiraţie, digestie proastă.

“Salvia este bună contra la sucurile rele, căci această planta este uscată. Mâncată cruda sau gătită ea este bună pentru cei care suferă din cauza sucurilor rele, căci ele sunt curăţate de ea. De aceea ia frunze de salvie, fă-le praf şi mănânca des praful asta pe pâine şi el îti va diminuì sucurile rele din corp. Cine are prea multă secreţie sau respiraţie cu miros urât să fiarbă salvie în vin, să o strecoare printr-o pânza şi să bea asta des şi sucurile şi secreţiile rele îl vor parasi”

Schafgarbe (Achillea millefolium) – Coada şoricelului
Răni, operaţii

„Coada soricelui este ceva caldă şi uscată şi are puteri deosebite şi fine pentru răni. Când un om a fost rănit printr-o lovitură se spală rana cu vin şi să puna coada soricelului caldă ca compresă pe o pânză (de in) după ce a fiert-o în apă şi a stors-o de apă. Şi asta va scoate din rănă putreziciunea şi puroiul şi o va vindeca. Compresa să fie reînnoită atâta timp cât este nevoie. După însă ce rana a început să se strângă şi să se vindece să nu se mai pună cârpa ci coada şoricelului direct pe rană, (De cârpă e nevoie doar ca să tragă puroiul) şi ea va fi vindecată aşa şi mai bine.“ Iarna se poate folosi coada şoricelului uscată.


Schlafmohn (Papaver somniferum) – Mac de grădină
Insomnie, mâncărime de piele, păduchi

„Seminţele de mac (comestibil) aduc somnul şi împiedică mâncărimea dacă sunt mâncate, ca şi păduchii şi ouăle lor.. Insă negătite sunt mai bune decât gătite.“

Schlüsselblume (Primula officinalis) - Ciuboţica cucului
Melaconlie, depresiune

“Ciuboţica cucului este caldă şi are puterea verde din soarele de la miezul zilei. Căci anumite ierburi sunt întărite de soare, altele de lună şi altele din amândouă. De aceea această planţă suprimă melancolia în om. Când melancolia se urcă în om ea îl face trist şi neliniştit în comportament şi îl face să vorbească împotriva lui Dumnezeu ceea ce văd spiritele aerului care se duc la el şi prin ceea ce ele îi şoptesc omului îl fac să înnebunească. De aceea pune planta asta pe carne la inimă ca să se încălzească şi spiritele aerului care îl chinuie il vor părăsi din cauza puterii aceseti plante care vine de la soare.

Leşin, comă. Pareză totală

Iar oamenii care sunt apăsaţi aşa de tare din cauza sucurilor rele din cap încât şi-a pierdut simţurile să ia planta asta şi să o pună pe creştetul capului după ce şi-a tăiat părul şi să pună un pansament şi să pună la fel şi pe piept şi să nu le îndepărteze timp de 3 zile şi îşi va recăpăta simţurile. Şi cine suferă de pareză la tot corpul să pună planta asta în paharul cu băutură pentru ca ea să ia gustul ei şi să bea asta des şi el va fi vindecat.”


Schöllkraut (Chelidonium majus) - Rostopasca, iarba de negi, iarba rândunicii
Plantă otrăvitoare de mâncat si ca ceai ! Numai ca alifie pt. bube, ulcere şi eczeme la piele

“ Rostopasca este foarte caldă şi are und suc otrăvitor în ea. Şi are o otravă atât de negru şi de amar în ea încât nu-i aduce omului sănătate, căci îi da în acelasi timp boli interioare grave. Cine o mănâncă sau bea este rănit în interior şi aduce durere la intestine şi la scaun. Cine mănâncă sau bea ceva necurat şi primeşte ulcere şi bube la corp acela să ia unturăşi sa sa pună suc de rostopască în ea şi sa amestece bine şi să se ungă cu ea şi va fi vindecat”

Schwertlilie (Iris germanica) – Stânjenel
Pete pe faţă, culoare rea la pielea feţei

„Stânjenelul are o piele tare ca şi scoarţa şi cine are umflături sau are o culoare de piele rea să stoarcă sucul din frunzele ei, să-l pună în apă de rîu mare (Dunăre, Prut, tec. şi nu izvor.) şi să o încălzească un pic. Şi cu apa asta să-şi spele faţa şi să facă asta des şi aceasta îi va face o piele plăcută şi o culoare frumoasă la faţă.“

Pietre la vezica, la rinichi, greutăţi cu urinatul

„Şi pentru cine are greutăţi cu urinatul din cauza la pietre, această plantă îi va înmuia piatra şi ceea ce a fost înfundat se va desfunda. Zdrobeşte rdăcina într-un mojar cu un vin bun şi încălzeşze acest vin după ce l-ai strecurat şi dă-l să bea cald la cine are pietre ( la organe)”


Spitzwegerich ( Plantago lanceolata) - Pătlagina îngustă
Artroză, reumatism

„ este caldă şi uscată. Stoarce zeama de la pătlagină, strecoar-o printr-o pânză, amestec-o cu vin şi miere şi da-i să bea celui cu reumatism şi artroza şi bolile vor disparea. Cine are “glande” (furunculi, abcese la piele ?) să praăeasca rădăcina lui la foc şi să o pună caldă pe furunculi şi să lege o cârpa (de in) peste ea şi se va simţi mai bine. Însă pe scrofuli să nu o pună căci în cazul asta îi va dauna “!

Dureri, junghiuri, muşcături de insecte

“Cine are dureri şi junghiuri să fiarbă frunzele de pătlagină îngustă în apă, să le storcă de apă şi să le pună calde pe locul unde îl doare şi durerea va dispare. Şi atunci când un paianjen sau alta gînganie a atins sau muşcat omul, atunci să pună imediat ceva zeama de patlagina pe locul cu pricina şi lui îi va merge mai bine”

Fracturi

“Când unui om i se rupe un os atunci taie rădăcină de pătlagină în miere şi mănâncă asta pe stomacul gol ( înainte de mese) şi fierbe scurt timp şi frunzele verzi de nalbă de pădure (Malva silvestris) şi de 5 ori mai multă rădăcină de pătlagină într-o oală şi pune-le pe locul unde ai durere şi osul fractarat se va vindeca”

Storchschnabel (Geranium robertianum ) – Năpraznica
Pietre la rinichi, fiere, etc.

“este mai mult rece decât cald şi este bun împotriva la pietre (la organe). Cine are pietre în corp să ia năpraznică şi ceva mai puţin ochii soarecelui (Saxifraga granulata sau Saxifraga adscendens) sau pătrunjel de câmp (Pimpinella saxifraga)
şi să le fiarbă în apă şi să strecoare apa printr-o pânz. Şi să facă o baie cu aburi şi să fiarbă şi ovăz ( Hafer) în apă şi cu acea apă să ude pietre fierbinţi din baia cu aburi. Şi prima apă săo bea caldă în timp ce transpiră în baia cu aburi şi piatra din el va fi spartă uşor.

Dureri la inimă cauzate de tristeţe, inimă rea, depresiuni

Şi cine are dureri de inimă şi este trist mereu să ia năpraznică şi ceva mai puţin busuiocul cerbului şi ceva mai puţină rută de grădină decât busuiocul cerbului pe care să le pulverizeze şi să mănânce acest praf des pe pâine şi inima lui va fi întărită şi el va deveni voios.“

Süssholz - Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra)
Răguseală, voce limpede, furie, curătă ochii, curăţă stomacul, boli psihice

„ Lemnul dulce are o căldura moderată şi îi face omului o voce limpede, şi oricum el este mâncat limpezeşte omului ochii, îi înmoaie stomacul, îi face felul de a fi mai domol. Şi la cei bolnavi psihic le ajuta foarte mult, căci le elimina furia din creier.”


Thymian (Thymus vulgaris) - Cimbru
Boli de piele

„Cimbrul de cultură este cald şi uscat. Şi când cineva adaugă la el ierburi şi condimente bune atunci el înlătură putreziciunea acestei dureri. (nu se specifica boala aici, pare a fi vorba de ceea ce urmeaza, adica de boli de piele, lepra, eczeme, abcese). Căci dacă nu ar fi amestecat cu alte ierburi şi condimente atunci prin puterea lui ar găuri bubele şi nu le-ar vindeca când ar fi pus pe ele . (Deci cimbru nu se pune niciodată singur ci amestecat cu alte plante medicinale: salvie, lemn dulce, etc.)

Boli de piele, abcese, exzeme, lepră

Cine are lepra ( cu numele de lepra sunt numite bolile de piele) sa amestece cimbrul cu alte ierburi şi tincuturi bune şi sa se ungă şi ea se va vindeca, indiferent de ce fel ar fi. Bolnavul să ia cimbrul cu tot cu rădăcina, sa-l fiarbă la foc şi sa facă cu el sauna de aburi şi sa-l fiarbă cu pământul prins de rădăcină în apă şi cu apa asta să facă o baie şi să facă ds astfel de baie .. şi asta îi va diminua secreţiile rele…”

Pareză, junghiuri, articulaţii mâncate

Cine suferă de pareză ( paralizat) şi de junghiuri sau dacă este bolnav de acea boală care mănâncă membrele şi le roade să ia salvie şi de două ori mai mult Zwerholunder şi să le firabă în apă şi sa adauge şi untură d ecerb ( Hirschtalg) şi de dou ori mai multăuntură râncedă de porc şi sa facă astfel (pe foc) o alifie şi sa se ungă cu ea lângă un foc acolo unde îl doare .. şi ea îi va micşora durerile şi secreţiile“

Veilchen – Violeta adorata – Viorea
Intunecarea vederii

„ea este bună împotriva la întunecarea vederii. Ia un ulei bun şi fă-l să fiarbă la soare sau pe foc şi atunci când fierbe aruncă viorea în el până se face gros din cauza lor şi după aceea pune-l la păstrat în sticluţe (curate). Si seara unge-te la ochi pe pleoape dar ca să nu atingă ochiul pe dinăuntru şi ea va alunga întunecarea ochilor”.

Ysop - Hyssopus officinalis – Isop
Boli de ficat si plămâni. Tuse.

„Isopul are o putere aşa de mare căci nici macar o piatră nu îi se poate pune în drum să-i oprească creşterea atunci când sămânţa lui a fost sădită acolo. Isopul curăţă cui îl mănâncă sucurile dăunatoare şi putrede şi face ca spuma (rea) să iasa (din corp) ca şi cum face focul la mâncarea (din oala). Gătit sau pulverizat este mai bun decât crud (proaspăt). Mâncat el curătă ficatul şi plămânul. Cine tuşeşte sau are dureri la ficat şi cine are aburi la plămâni şi suferă de plămâni să mănânce isop cu carne sau cu grăsime ( unt?) şi îi va merge mai bine. Când însă se pune isop în vin sau în apa (ceai) atunci la om mai mult i se dăunează decât i se ajută”. Deci ceaiul de isop şi vinul cu isop este dăunator !!

Leacuri din farmacia dacilor

In Bulgaria i se mai spune si darul Sfintei Maria. Se considera ca cel care are anghinare nu are nevoie de nici un fel de medicament. Este una dintre cele mai bune plante medicinale in tratarea bolilor de ficat: hepatita, icter, ciroza, afectiuni cauzate de diverse medicamente, de radiatii, de alcool. La fel de eficienta e si in tratarea afectiunilor splinei, al calculilor biliari, in diverse inflamari ale cailor biliare, colecistita, hemoroizi, varice, obezitate.

Bolile mentionate se tratau cu anghinare inca de pe vremea dacilor. Medicii vechi considerau ca virusii, bolile, in general, sunt alcatuite din celule vii care, asemenea unor dusmani nemilosi, ataca organismul, iar daca organismul nu se poate apara singur, nu poate trimite in lupta armatele sale de anticorpi, atunci el trebuie ajutat cu celule vii, cu aliati. Ei sunt cei ce vor birui infectia, fara sa afecteze organismul. Medicamentele, majoritatea pe baza de compusi chimici, distrug boala, dar, o data cu ea, si organismul. Din pacate, putini mai tin cont de acest lucru, dar urmarile se vor vedea peste ani când, slabit peste masura, organismul va ceva la cel mai mic stimul de origine virala. Pentru ca, in ziua de astazi, oamenii sunt mai comozi si prefera sa inghita niste pilule decât sa bea ceaiuri – si cât de greu e de facut un ceai. Si totusi, cum sa ne explicam explozia de <leacuri babesti>, care vin sa trateze o serie de boli in care produsele farmaceutice se dovedesc inutile? Evident, aceste plante miraculoase au trecut proba timpului.


Un leac fara contraindicatii

Anghinarea este, intr-adevar, o planta miraculoasa. Este printre putinele plante care nu are nici daunatori si nici boli. Mai mult, folosita in tratamente, nu are nici un fel de contraindicatii si nici efecte secundare. Poate fi plantata doar primavara, la o adâncime de circa 1,5 cm si la distante de 50 cm, de preferat in locuri insorite. Rezista la seceta - poate fi udata doar o data pe saptamâna, ceea ce inseamna ca puteti pleca linistiti in concediu – si este rezistenta la frig, putând suporta geruri de pâna la –10 grade C. Semintele de anghinare se coc in lunile august-septembrie si reprezinta principala materie prima in trartament, continând o serie de vitamine si substante active care stimuleaza cresterea trombocitelor in sânge.

Anghinarea, ca planta de decor

Pentru cei pe care inca nu i-am convins, inca, de necesitatea unui tratament naturist pe baza de anghinare, sa le prezentam planta sub aspect decorativ. Pusa intr-un ghiveci mai mare, anghinarea creste aidoma unei meduze mari, cu frunze mari si ondulate, colorate intr-un superb verde inchis, cu desene sidefii si cu spini lungi pe margini. Pe tulpina inalta de pâna la 160 centimetri regasim florile de culoare purpurie. Semintele, maronii, au o forma ovoidala si sunt asezate in teci de 3 – 8 milimetri, care au un mic mot alb. Atit sucul, cit si radacina au proprietati terapeutice. Ghimpii pe care-i are fac ca nici animalele si nici pasarile sa nu se apropie de planta, asa incât, cei care au animale de casa pot sa stea linistiti, intrucât acestea nu vor strica minunata planta. Cei care locuiesc la casa o pot sadi si de-a lungul gardului, devenind un al doilea gard viu, de care copiii nu pot trece si care confera si un aspect placut pentru cei care privesc.

Mod de folosire

30 gr. de seminte se piseaza pulbere. Peste ele se toarna 0,5 l apa. Se fierbe la foc mic pâna se evapora jumatate din lichid. Se strecoara. Se bea cite o lingurita din ora in ora de dimineata pâna seara sau se ia câte o lingurita de praf (pulbere) de 4-5 ori pe zi, cu 20 de minute inainte de masa. Durata tratamentului este de o luna. Se poate repeta dupa 2-3 saptamâni. Urmati acest tratament si nu veti regreta. De preferat, in toata perioada tratamentului, sa nu se ia pastile, exceptate fiind cazurile grave.

Un comentariu:

  1. Mulțumesc pentru aceste rețete naturiste. Am să încerc pentru petele de pe față. Sper să dea rezultate. O zi buna!

    RăspundețiȘtergere