marți, 27 ianuarie 2015
duminică, 11 ianuarie 2015
Cuprul
Cuprul are efect antioxidant important.
Poate proteja celulele de efectele dăunătoare ale radicalilor liberi, participă la funcţionarea sistemului imunitar şi la producerea energiei necesare. Ajută formarea şi menţinerea ţesutului conjunctiv, plămânilor şi sistemului vascular.
Este indispensabil funcţionării sistemului nervos.
Este necesar producerii sângelui, ajută transmiterea şi metabolismul fierului. Este important în pigmentaţia pielii şi părului.
Importanta cuprului:
•efect antioxidant
•creşterea imunităţii, vitalităţii
•protecţia ţesutului conjunctiv
•funcţiile sistemului nervos
•pigmentaţia pielii şi părului
•metabolismul fierului
•metabolismul energetic
•producerea sângelui
Scorţişoara
Scorţişoara ajută funcţionarea aparatului digestiv şi a intestinelor. Conţinutul de ulei volatil, mai ales aldehidul de scorţişoară şi betasitosterina, reduce funcţia lichidelor digestive şi ajută producerea enzimelor digestive, care nu e importanat numai pentru digestie, ci şi pentru metabolismul de energie. Ajută la încetarea balonării, ajută menţinerea stării generale fizice şi psihice bune şi imunităţii. Cu efectul ei stimulant şi fortifiant reduce oboseala, dă energie organismului.
Cromul are rol important în metabolismul zahărurilor şi grăsimilor. Ajută reducerea apetitului şi dorului de dulciuri. Poate ajuta la dietele de reducerea grutăţii corporale. Ajută reducerea nivelului de glicemie şi de
colesterol, şi funcţionarea adecvată a insulinei.
Poate fi ajutor important în obţinerea unei bune condiţii fizice şi psihice.
Coenzima Q10
Coenzima Q10 este indispensabilă producerii energiei celulelor organismului, astfel contribuie la menţinerea condiţiei bune şi la îmbunătăţirea rezistenţei fizice.
În cazuri de necesitate intensivă de energie a organismului, eforturi fizice intensive, ajută energizarea muşchilor muşchi inimii, scheletici.
În activităţile sportive creşte puterea, performanţa persoanelor, care dispun de potenţial redus, dar
nu au probleme de sănătate.
Aprovizionarea adecvată cu coenzima Q 10 are rol în menţine rea funcţionării sănătoase a inimii, ajută
la menţinerea tensiunii normale.
Este un antioxidant eficient, care, împreună cu vitamina E (având efecte asemănătoare), ajută împiedicarea proceselor oxidative. Prin caracteristicile lor antioxidante,
protejează celulele împotriva stresului oxidativ, care este responsabil pentru îmbătrânirea celulelor. Deci,
utilizarea coenzimei Q10 şi vitaminei E contribuie la încetinirea îmbătrânării. Şi organismul produce coenzima Q10, dar capacitatea aceasta scade împreună cu vârsta, de aceea completarea coenzimei Q10 este recomandată pentru toţi după 30 de ani.
Vitamina E are rol important în protecţia acizilor polinesăturaţi, împotriva radicalilor liberi, astfel menţinând funcţionarea normală a celulelor. Efectul ei favorabil asupra radicalilor liberi contribuie la împiedicare a declinului cognitiv cauzat de înaintarea în vârstă. Are rol în funcţionarea sistemului imunitar.
L-carnitina este un derivat de aminoacid, o substanţă naturală produsă şi de organismul uman. Organismul o produce din lizină şi metionină într-un mod biosintetic cu ajutorul enzimelor. Este indispensabil funcţionării
netulburate a muşchilor scheletici şi muşchilor inimii. Ajută funcţionarea sănătoasă a inimii prin intensifica rea condiţiei fizice a muschiului inimii.
L-carnitina transportă în mitocondrii acizii graşi necesari pentru producerea energiei(centrele de energie ale celulelor), unde ei se transformă în energie. Ca rezultat al energiei produse, performanţa se îmbunătăţeste iar oboseala se diminueaza.
Organismul produce coenzima Q10, dar necesităţile organismului de coenzimă Q10 este foarte mare. Dacă nu este la dispoziţie o cantitate suficientă de coenzimă Q10, ne simţim obosiţi, suprasolicitaţi, de aceea nici sistemul imunitar nu funcţionează adecvat. Cu înaintarea în vârstă , producerea coenzimei Q10 se scade, după vârsta de 20 de ani, nivelul coenzimei Q10 în organism scade cu 40–70%
Coenzima Q10 a fost izolata pentru prima oară de profesorul Peter Mitchell în 1957, carea primit şi premiul Nobel pentru clarificarea funcţiei coenzimei. Această substanţă se dizolvă în grăsime şi poate fi găsită în toate fiinţele vii. În cea mai mare cantitate, se găseşte în muşchiul inimii, în plămâni şi în rinichi.
Asemănător hormonilor sau anumitor vitamine, coenzima Q10 funcţionează ca un catalizator, la reacţiile importante desfăşurate în organism. Deci, această substanţă face
posibile reacţiile biochimice sau le conduce pe acestea. Toate activităţile celulare folosesc energie, fiind vorba de metabolism, sau chiar de diviziunea celulelor.
Dacă coenzima Q10 lipseşte din organism, procesul producerii energiei se întrerupe, cauzând oprirea proceselor biochimice în celule.
Coenzima Q10 este indispensabilă procesului de respiraţie celulară.
Prin transportarea electronilor şi atomilor de hidrogen, care s-au format prin arderea substanţelor nutriţionale,
se formează energie la pereţii interiori ale mitocondriului pentru procesele celulare vii, care este înmagazinată în molecula ATP.
Coenzima Q10 funcţionează ca un transportator mobil de
electroni între membranele celulare si are rol important mai ales în celulele fibrelor musculare, pentru că aceştia folosesc foarte multe energie.
Este indispensabil muşchiului inimii, care obţine 60–80% energie din ATP, deci dacă în muşchiul inimii nivelul coenzimei Q10 scade numai cu 10%, funcţionarea inimii
poate fi afectată.
În caz de lipsă de 25%, scade însemnat potenţialul şi rezistenţa.
Lipsa de 75% a coenzimei Q10 este incompatibil cu viaţa
ANTIPARAZITARE
Substanţe bioactive din diferite plante condimentare (cuişoare, usturoi, ghimbir, anason, mentă, chimen
dulce), seminţe de dovleac, seminţe de grapefruit, seminţe ale fructelor citrice, rodie, afine, plante medicinale (nuci, frunze de smochin,scoarţă de Tabebuia impetiginosa/Lapacho,flori de trifoi roşu, frunze de maslin, rădăcină de ghinţură galbenă, isop), contribuie la împiedicarea înmulţirii paraziţilor, microorganismelor. Acestea fortifică sistemul imunitar şi duce la cresterea rezistenţei organismului uman.
Scoarţa nucului cenuşiu, cuişoarea, usturoiul, seminţele de dovleac, extractul de grapefruitsi fructele citrice sunt doar cateva substanţe care au un efectpecific de nimicire a unor paraziţi..
Usturoi (Allium sativum) antibiotic natural, cu efect antioxidant puternic. Nimiceşte flora intestinală dăunătoară, creşte secreţia biliara, este eficient împotriva paraziţilor intestinali,fungilor (Candida), holerei, stafilococilor, salmonelei, tifosului.
Smochină (Ficus carica) –are efect antimicrobian, împiedică formarea cancerului de colon, este eficientă împotriva viruşilor de Escherichia coli şi salmonela, după cunoştinţele cele noi, are efect pozitiv asupra artritei reumatoide, hiperplaziei benigne de prostata,
Rodie (Punica granatum) paralizează paraziţii ca tenia, helminţii (oxiuri şi ascarizi), care sunt eliminaţi ulterior, natural, din intestine. împiedică formarea cancerului de colon.
Scuarta de Nuc Negru (Juglans nigra) şi scoarţa de nuc cenuşiu (Juglans cinerea) – efect antiinflamator şi antimucegai.
Anason (Pimpinella anisum) –
stimulează activitatea stomacului şi a intestinelor, a glandelor care participă la digestie, ajută la regenerarea mucoasei aparatului digestiv, are efect antiinflamator.
Alte plante medicinale cu efect antiparazitar:
-flori de cuişoare (Syzygium aromaticum)
-seminţe de dovleac (Cucurbita pepo)
-usturoi (Allium sativum)
- extract 4:1 de seminţe de grapefruit (Citrus paradisi)
- rădăcină
de ghimbir (Zingiber officinale)
- fructe de anason (Pimpinella
anisum)
- frunze de papaya (Carica papaya)
- rodie (Punica
granatum)
- extract 4:1 de scoarţă de nuc negru (Juglans
nigra)
- extract 4:1 de seminţe de fructe citrice 30 mg, pectin
de fructe citrice
- extract 4:1 de smochine (Ficus carica)
- extract 4:1 de afine (Vaccinium macrocarpon)
-extract 4:1
de scoarţă de nuc cenuşiu (Juglans cinerea)
- scoarţă de
Tabebuia impetiginosa /Lapacho),
-flori de trifoi roşu (Trifolium
pratense) -
-frunze de maslină (Olea europea)
-extract 4:1
de rădăcină de ghinţură galbenă (Gentiana lutea)
- extract 4:1 de
isop (Hyssopus officinalis)
-extract 4:1 de mentă (Menthapiperita)
extrac- de chimen dulce (Foeniculum vulgare)
sâmbătă, 3 ianuarie 2015
S.N. Lazarev - Progres In Planul Logicii Divine
S.N. Lazarev este un terapeut rus contemporan. In cartile sale, explica
in mod peremptoriu, prin prisma experientei de vindecator, cauzele
aparitiei bolilor. Explicatiile sale sunt in perfecta concordanta cu
invataturile religioase.
Biografie
S.N. Lazarev s-a nascut in Soci, URSS.
Plecand din casa parinteasca, Lazarev a lucrat cinci ani pe un santier. Ulterior, a lucrat ca ghid turistic.
Lazarev a inceput doua facultati, fara a-si definitiva studiile.
A fost pictor.
Lazarev a avut cancer cu metastaze.
Cauzele aparitiei bolilor
Tratand bolnavii care apelau la serviciile sale, S. N. Lazarev a inceput sa se intrebe de ce oamenii ajung sa se imbolnaveasca. Cauzele profunde ale acestui fenomen s-au lasat deslusite pe parcursul anilor de investigatii.
In primele sale carti, Lazarev arata ca unele boli au la origini dezicerea de iubirea fata de semeni (in unele cazuri, fata de copii). Inca de atunci, lui Lazarev ii era clar ca psihicul, sanatatea, structurile spirituale, caracterul si destinul sunt unitare in plan subtil. Schimbarea unuia dintre aceste elemente produce modificarea celorlalte.
Lazarev isi trateaza pacientii in urmatorul fel: le studiaza campul, le explica unde au gresit si ii trimite intr-o incapere alaturata pentru a se ruga.
Anii de terapii si investigatii il conduc pe Lazarev la o cunoastere din ce in ce mai generala si mai nuantata a procesului de imbolnavire. Cartile sale, traduse imediat in numeroase limbi, se dovedesc a fi de folos oamenilor cu probleme de sanatate.
Ultimile carti ne prezinta concluziile terapeutului rus. Dupa ani de investigatii, Lazarev conchide ca bolile/accidentele si necazurile apar cand:
Piramida de valori a persoanei respective e gresit alcatuita
Persoana in cauza a pierdut din rezervele sale de iubire ( chi, qi, ki, energie )
Altfel spus, omul poate trai ferit de boli si necazuri atata timp cat are o piramida corecta de valori si qi-ul sau e in crestere. Aceste doua conditii trebuie indeplinite simultan.
Ce e o piramida corecta de valori ? O asemenea piramida are in varful ei iubirea fata de Dumnezeu. Atasamentele fata de familie, fata de profesie, fata de ideea de corectitudine si dreptate, fata de valorile intelectuale, fata de relatii, fata de spiritualitate, fata de destinul fericit, fata de viata si dorinte trebuie sa ocupe locurile urmatoare. Problemele oamenilor deriva din faptul ca au pus valorile omenesti mai presus decat dragostea fata de Dumnezeu.
Boala si necazurile constituie un sprijin in procesul de regasire a Divinitatii si dispar la scurt timp dupa reorientarea bolnavului.
Dupa o perioada de pierdere a iubirii (chi-ului), omului i se ofera o purificare prin umilinta. Daca omul accepta umilinta, lucrurile se opresc aici. Daca nu o accepta, i se ofera, dupa un timp nu prea lung, o purificare prin boala.
In civilizatia noastra, purificarea prin boala e acceptata mai des decat purificarea prin umilinta.
Acceptarea purificarii trebuie sa fie de substanta. La suprafata, omul se poate enerva samd dar, daca in adancul sufletului accepta purificarea, e salvat.
Omul care are sentimentul dreptatii interioare vede in jur numai vinovati. Acestia sunt, de obicei, rudele. In continuare, fireste, doreste sa-i pedepseasca pe vinovati.
"sentimentul ca avem mereu dreptate este incompatibil cu iubirea."
Copii, parinti, soti, animale de casa
La nivel subtil, rudele sunt legate intre ele. Corectand deformatiile campului mamei, Lazarev constata insanatosirea copilului.
Vasectomia (la barbati) si ligatura trompelor uterine (la femei) reprezinta incalcari ale legilor naturii. Avortul e o incalcare grava a acestor legi.
Activitatea sexuala in timpul menstruatiei echivaleaza cu un act magic ce actioneaza asupra barbatului. Poate avea consecinte grave (de exemplu, impotenta urmasilor).
Activitatea sexuala e cea mai energofaga activitate umana. Poate conduce la scaderea vazului si auzului.
Caracterul, destinul si sanatatea unui barbat depind in mare masura (60-80%) de starea interioara a sotiei sale.
Femeia e foarte puternica din punct de vedere energetic. Daca simte ca isi va pierde sotul, il va distruge din punct de vedere energetic, conform logicii: "va fi al meu sau al nimanui".
E posibil ca si in alte conditii o sotie sa manifeste, in plan subtil, agresivitate fata de sotul ei. O consecinta posibila: betiile sotului sau imbolnavirea acestuia (in multe cazuri, de inima).
Sotul abuziv trebuie iubit si iertat in continuare de catre sotie, fara insa ca aceasta sa cedeze in fata lui. Pentru ca abuzurile sa inceteze, e necesar ca ea sa se schimbe in plan interior.
Adulterul repetat pericliteaza structurile spirituale aparute in plan subtil ca rezultat al iubirii sotilor.
Femeile inteligente, puternice si extrem de principiale nu au copii sau au copii bolnavi.
O familie armonioasa e cea in care tatal limiteaza si pedepseste, iar mama iubeste, mangaie, sprijina.
Parintii care nu respecta legile morale isi distrug asfel urmasii, oricat sprijin le-ar acorda in plan material.
"Cand sunt rugat sa privesc copiii bolnavi, deseori imi ajung numai parintii. Ce sens are sa analizez starea copilului bolnav, daca parintii subconstient se dispretuiesc pe sine sau pe ceilalti. Cum pot ei sa fie de ajutor propriului copil, cand ei insisi nu s-au schimbat ?"
Lazarev a intalnit mai multe cazuri de parinti tineri, frumosi, realizati din punct de vedere profesional si social, parinti al caror copil era grav bolnav. Mandria parintilor de a fi ajuns "la varf" prin merite proprii (si nu cu sprijinul lui Dumnezeu) are un efect destructiv asupra sanatatii copilului. Parintii aroganti au copii bolnavi (eventual, cu nanism).
Un copil e corect educat daca, de mic, e invatat sa arate compasiune fata de parinti si capata reflexul de a-i ajuta.
Sanatatea animalului de casa depinde de etica stapanului. Deviatiile de la etica ale acestuia se traduc in bolile si accidentele animalului.
Vampirul energetic
Hrana pe care o ingeram constituie o sursa de energie grosiera. Pe langa aceasta, orice fiinta foloseste si diverse tipuri de energie din univers.
Vampir energetic devine omul care nu are acces la Divin. El are nevoie de energie, ca oricare alt om, dar nu o poate procura de la Divin. In consecinta, isi irita sau molesteaza semenii sau chinuie animalele. Semenul/animalul chinuit elibereaza o energie de tip inferior, care ii e utila vampirului.
Adevaratul castig este insa, in opinia lui Lazarev, cel al victimei, caci aceasta e obligata sa se reorienteze catre Cosmos.
Furtul de energie straina are consecinte grave pentru vampir ( devieri psihice etc.)
Karma
In prezent, karma actioneaza de zeci de ori mai repede ca inainte, sustine Lazarev in prima sa carte, "Diagnosticarea karmei". In secolele anterioare, pedeapsa pentru o fapta rea venea in viata urmatoare. Acum insa vine dupa numai cativa ani.
Karma unui sfant se unea, in vechime, cu karma copilului ce-i purta numele. Astfel, copilul era protejat.
Aspiratia continua catre desavarsirea spirituala constituie cel mai eficient mecanism de blocare a karmei.
Cainta modifica structurile karmice.
In timpul sedintei cu Lazarev, are loc o intensificare a tuturor proceselor karmice ale pacientului.
Pacientul care se agata sufleteste de terapeut, facand din el un tel ii preia "murdaria karmica", inmultind-o.
Pentru ca un copil sa nu preia din karma parintilor, trebuie sa-l iubeasca pe Dumnezeu mai mult decat pe parinti.
Copiii adoptati incep sa depinda de karma parintilor adoptivi.
Timpul
Lazarev distinge intre timpul neformal, timpul amorf si timpul invers.
Noi percepem timpul ca fiind in curgere dinspre trecut spre viitor. In plan subtil, se percepe curgerea timpului dinspre viitor spre prezent. In planurile mai fine decat acesta, timpul nu are o directie de curgere.
O problema din prezent e perceputa ca fiind generata de faptele din trecut, dar ea poate constitui o pregatire pentru viitor.
In plan subtil, efectul devine cauza evenimentului. Scurgerea timpului din trecut spre viitor (in plan vizibil) si dinspre viitor spre trecut (in plan subtil) creeaza situatia actuala.
Orice eveniment se dezvolta in cercuri care se propaga atat catre viitor, cat si catre trecut.
Evenimentele care dureaza luni sau ani in perceptia obisnuita, in plan subtil dureaza ore. Efectul de deja vu, deja vecu pe care il avem in unele situatii se datoreaza trairii anterioare in plan subtil a acelui eveniment.
Intelegerea notiunii fizice de timp de catre oamenii de stiinta nu e inca permisa. Stephen Hawking a capatat o boala incurabila inainte de a incepe sa studieze timpul. Probleme serioase a avut si rusul Kozanev, iar Einstein a distrus toate insemnarile legate de experimentul Philadelphia.
In numarul 666, cele trei cifre de 6 simbolizeaza spatiul, timpul, materia. Pe scurt, lumea reala in care este prins omul contemporan.
In timp ce se aflau pe orbita din jurul Pamantului, cosmonautii puteau vedea trecutul si viitorul. Un cosmonaut s-a vazut pe sine ca dinozaur, in trecut, vanand un alt animal. Alt cosmonaut s-a vazut pe sine in viitor si a vazut si moartea tatalui sau.
"Cand cosmonautul se afla pe orbita, constiinta acestuia se desprinde de toate problemele pamantesti. Este ca si cum s-ar ghemui, ca si cum ar muri. Si atunci se deschid portile informatiei ce provine din subconstient."
A cunoaste viitorul presupune a incerca sa-l dirijam. Daca omul nu a evoluat launtric, nu i se permite acest lucru.
Lazarev discuta despre timp in fiecare dintre ultimile sale volume, pentru a ajunge in volumul al doisprezecelea la concluzia ca putem reduce valorile umane la notiunea de timp. Oamenii interactioneaza cu timpul prin:
instinctul perpetuarii speciei
instinctul de conservare
Granule de informatie condensata ne parvin continuu din viitor. Disparitia acestui flux informational atrage disparitia orasului, poporului, civilizatiei lipsite de flux.”
Biografie
S.N. Lazarev s-a nascut in Soci, URSS.
Plecand din casa parinteasca, Lazarev a lucrat cinci ani pe un santier. Ulterior, a lucrat ca ghid turistic.
Lazarev a inceput doua facultati, fara a-si definitiva studiile.
A fost pictor.
Lazarev a avut cancer cu metastaze.
Cauzele aparitiei bolilor
Tratand bolnavii care apelau la serviciile sale, S. N. Lazarev a inceput sa se intrebe de ce oamenii ajung sa se imbolnaveasca. Cauzele profunde ale acestui fenomen s-au lasat deslusite pe parcursul anilor de investigatii.
In primele sale carti, Lazarev arata ca unele boli au la origini dezicerea de iubirea fata de semeni (in unele cazuri, fata de copii). Inca de atunci, lui Lazarev ii era clar ca psihicul, sanatatea, structurile spirituale, caracterul si destinul sunt unitare in plan subtil. Schimbarea unuia dintre aceste elemente produce modificarea celorlalte.
Lazarev isi trateaza pacientii in urmatorul fel: le studiaza campul, le explica unde au gresit si ii trimite intr-o incapere alaturata pentru a se ruga.
Anii de terapii si investigatii il conduc pe Lazarev la o cunoastere din ce in ce mai generala si mai nuantata a procesului de imbolnavire. Cartile sale, traduse imediat in numeroase limbi, se dovedesc a fi de folos oamenilor cu probleme de sanatate.
Ultimile carti ne prezinta concluziile terapeutului rus. Dupa ani de investigatii, Lazarev conchide ca bolile/accidentele si necazurile apar cand:
Piramida de valori a persoanei respective e gresit alcatuita
Persoana in cauza a pierdut din rezervele sale de iubire ( chi, qi, ki, energie )
Altfel spus, omul poate trai ferit de boli si necazuri atata timp cat are o piramida corecta de valori si qi-ul sau e in crestere. Aceste doua conditii trebuie indeplinite simultan.
Ce e o piramida corecta de valori ? O asemenea piramida are in varful ei iubirea fata de Dumnezeu. Atasamentele fata de familie, fata de profesie, fata de ideea de corectitudine si dreptate, fata de valorile intelectuale, fata de relatii, fata de spiritualitate, fata de destinul fericit, fata de viata si dorinte trebuie sa ocupe locurile urmatoare. Problemele oamenilor deriva din faptul ca au pus valorile omenesti mai presus decat dragostea fata de Dumnezeu.
Boala si necazurile constituie un sprijin in procesul de regasire a Divinitatii si dispar la scurt timp dupa reorientarea bolnavului.
Dupa o perioada de pierdere a iubirii (chi-ului), omului i se ofera o purificare prin umilinta. Daca omul accepta umilinta, lucrurile se opresc aici. Daca nu o accepta, i se ofera, dupa un timp nu prea lung, o purificare prin boala.
In civilizatia noastra, purificarea prin boala e acceptata mai des decat purificarea prin umilinta.
Acceptarea purificarii trebuie sa fie de substanta. La suprafata, omul se poate enerva samd dar, daca in adancul sufletului accepta purificarea, e salvat.
Omul care are sentimentul dreptatii interioare vede in jur numai vinovati. Acestia sunt, de obicei, rudele. In continuare, fireste, doreste sa-i pedepseasca pe vinovati.
"sentimentul ca avem mereu dreptate este incompatibil cu iubirea."
Copii, parinti, soti, animale de casa
La nivel subtil, rudele sunt legate intre ele. Corectand deformatiile campului mamei, Lazarev constata insanatosirea copilului.
Vasectomia (la barbati) si ligatura trompelor uterine (la femei) reprezinta incalcari ale legilor naturii. Avortul e o incalcare grava a acestor legi.
Activitatea sexuala in timpul menstruatiei echivaleaza cu un act magic ce actioneaza asupra barbatului. Poate avea consecinte grave (de exemplu, impotenta urmasilor).
Activitatea sexuala e cea mai energofaga activitate umana. Poate conduce la scaderea vazului si auzului.
Caracterul, destinul si sanatatea unui barbat depind in mare masura (60-80%) de starea interioara a sotiei sale.
Femeia e foarte puternica din punct de vedere energetic. Daca simte ca isi va pierde sotul, il va distruge din punct de vedere energetic, conform logicii: "va fi al meu sau al nimanui".
E posibil ca si in alte conditii o sotie sa manifeste, in plan subtil, agresivitate fata de sotul ei. O consecinta posibila: betiile sotului sau imbolnavirea acestuia (in multe cazuri, de inima).
Sotul abuziv trebuie iubit si iertat in continuare de catre sotie, fara insa ca aceasta sa cedeze in fata lui. Pentru ca abuzurile sa inceteze, e necesar ca ea sa se schimbe in plan interior.
Adulterul repetat pericliteaza structurile spirituale aparute in plan subtil ca rezultat al iubirii sotilor.
Femeile inteligente, puternice si extrem de principiale nu au copii sau au copii bolnavi.
O familie armonioasa e cea in care tatal limiteaza si pedepseste, iar mama iubeste, mangaie, sprijina.
Parintii care nu respecta legile morale isi distrug asfel urmasii, oricat sprijin le-ar acorda in plan material.
"Cand sunt rugat sa privesc copiii bolnavi, deseori imi ajung numai parintii. Ce sens are sa analizez starea copilului bolnav, daca parintii subconstient se dispretuiesc pe sine sau pe ceilalti. Cum pot ei sa fie de ajutor propriului copil, cand ei insisi nu s-au schimbat ?"
Lazarev a intalnit mai multe cazuri de parinti tineri, frumosi, realizati din punct de vedere profesional si social, parinti al caror copil era grav bolnav. Mandria parintilor de a fi ajuns "la varf" prin merite proprii (si nu cu sprijinul lui Dumnezeu) are un efect destructiv asupra sanatatii copilului. Parintii aroganti au copii bolnavi (eventual, cu nanism).
Un copil e corect educat daca, de mic, e invatat sa arate compasiune fata de parinti si capata reflexul de a-i ajuta.
Sanatatea animalului de casa depinde de etica stapanului. Deviatiile de la etica ale acestuia se traduc in bolile si accidentele animalului.
Vampirul energetic
Hrana pe care o ingeram constituie o sursa de energie grosiera. Pe langa aceasta, orice fiinta foloseste si diverse tipuri de energie din univers.
Vampir energetic devine omul care nu are acces la Divin. El are nevoie de energie, ca oricare alt om, dar nu o poate procura de la Divin. In consecinta, isi irita sau molesteaza semenii sau chinuie animalele. Semenul/animalul chinuit elibereaza o energie de tip inferior, care ii e utila vampirului.
Adevaratul castig este insa, in opinia lui Lazarev, cel al victimei, caci aceasta e obligata sa se reorienteze catre Cosmos.
Furtul de energie straina are consecinte grave pentru vampir ( devieri psihice etc.)
Karma
In prezent, karma actioneaza de zeci de ori mai repede ca inainte, sustine Lazarev in prima sa carte, "Diagnosticarea karmei". In secolele anterioare, pedeapsa pentru o fapta rea venea in viata urmatoare. Acum insa vine dupa numai cativa ani.
Karma unui sfant se unea, in vechime, cu karma copilului ce-i purta numele. Astfel, copilul era protejat.
Aspiratia continua catre desavarsirea spirituala constituie cel mai eficient mecanism de blocare a karmei.
Cainta modifica structurile karmice.
In timpul sedintei cu Lazarev, are loc o intensificare a tuturor proceselor karmice ale pacientului.
Pacientul care se agata sufleteste de terapeut, facand din el un tel ii preia "murdaria karmica", inmultind-o.
Pentru ca un copil sa nu preia din karma parintilor, trebuie sa-l iubeasca pe Dumnezeu mai mult decat pe parinti.
Copiii adoptati incep sa depinda de karma parintilor adoptivi.
Timpul
Lazarev distinge intre timpul neformal, timpul amorf si timpul invers.
Noi percepem timpul ca fiind in curgere dinspre trecut spre viitor. In plan subtil, se percepe curgerea timpului dinspre viitor spre prezent. In planurile mai fine decat acesta, timpul nu are o directie de curgere.
O problema din prezent e perceputa ca fiind generata de faptele din trecut, dar ea poate constitui o pregatire pentru viitor.
In plan subtil, efectul devine cauza evenimentului. Scurgerea timpului din trecut spre viitor (in plan vizibil) si dinspre viitor spre trecut (in plan subtil) creeaza situatia actuala.
Orice eveniment se dezvolta in cercuri care se propaga atat catre viitor, cat si catre trecut.
Evenimentele care dureaza luni sau ani in perceptia obisnuita, in plan subtil dureaza ore. Efectul de deja vu, deja vecu pe care il avem in unele situatii se datoreaza trairii anterioare in plan subtil a acelui eveniment.
Intelegerea notiunii fizice de timp de catre oamenii de stiinta nu e inca permisa. Stephen Hawking a capatat o boala incurabila inainte de a incepe sa studieze timpul. Probleme serioase a avut si rusul Kozanev, iar Einstein a distrus toate insemnarile legate de experimentul Philadelphia.
In numarul 666, cele trei cifre de 6 simbolizeaza spatiul, timpul, materia. Pe scurt, lumea reala in care este prins omul contemporan.
In timp ce se aflau pe orbita din jurul Pamantului, cosmonautii puteau vedea trecutul si viitorul. Un cosmonaut s-a vazut pe sine ca dinozaur, in trecut, vanand un alt animal. Alt cosmonaut s-a vazut pe sine in viitor si a vazut si moartea tatalui sau.
"Cand cosmonautul se afla pe orbita, constiinta acestuia se desprinde de toate problemele pamantesti. Este ca si cum s-ar ghemui, ca si cum ar muri. Si atunci se deschid portile informatiei ce provine din subconstient."
A cunoaste viitorul presupune a incerca sa-l dirijam. Daca omul nu a evoluat launtric, nu i se permite acest lucru.
Lazarev discuta despre timp in fiecare dintre ultimile sale volume, pentru a ajunge in volumul al doisprezecelea la concluzia ca putem reduce valorile umane la notiunea de timp. Oamenii interactioneaza cu timpul prin:
instinctul perpetuarii speciei
instinctul de conservare
Granule de informatie condensata ne parvin continuu din viitor. Disparitia acestui flux informational atrage disparitia orasului, poporului, civilizatiei lipsite de flux.”
Sursa: http://suntsanatos.ro
Masajul de drenaj limfatic benefic sistemului limfatic
Atat masajul de relaxare si intretinere, dar mai ales drenajul limfatic aplicat de un
profesionist, pune limfa in miscare si determina organismul sa se
ajute singur.
Sistemul limfatic este asemănător cu reţeaua sanguină dar totusi sistemul limfatic este diferit de aceasta. În timp ce sângele duce substanţele nutritive şi oxigenul la toate celulele corpului, limfa are rolul de a prelua deşeurile şi de a le elimina, păstrând astfel „curăţenia“ în organism şi prevenind instalarea bolilor.
Pus oarecum în umbră de sistemul circulator sanguin cu care merge în tandem, sistemul limfatic are roluri diferite, dar nu mai puţin importante pentru buna funcţionare a organismului. De fapt, sistemul limfatic este cel care „mătură" deşeurile de la nivelul ţesuturilor, care colectează şi distruge toxinele, bacteriile, celulele anormale din corp şi care transportă celulele imunitare în zonele unde este nevoie de ele.
Reziduurile mari ajung în reţeaua limfatică
Pentru a funcţiona la parametri optimi, celulele (ale pielii, ale muşchilor şi ale tuturor organelor) au nevoie de oxigen şi de substanţe nutritive. Aceste elemente sunt aduse sub forma zaharurilor, grăsimilor, apei, proteinelor şi sărurilor minerale de către sânge prin intermediul arterelor, arteriolelor (ramificaţii subţiri ale arterelor) şi capilarelor. Ca orice organism viu, celulele se hrănesc, consumă nutrienţii şi elimină deşeurile şi elementele de care nu au nevoie, o parte (reziduurile de mici dimensiuni) în reţeaua venoasă, iar cea mai mare parte (reziduurile mai mari), în reţeaua de vase limfatice.
Amigdalele şi polipii nazali sunt organe care fac parte din sistemul limfatic
O reţea răspândită în toate ţesuturile
Reţeaua limfatică este alcătuită din canale şi din noduri (ganglionii limfatici). Deoarece limfa trebuie să ajungă la toate ţesuturile corpului, canalicule limfatice sunt răspândite în întreg organismul, trecând chiar prin mijlocul ţesuturilor. Apoi, aceste canalicule se grupează în vase mai mari, ajungând, într-un final, aproape de inimă, pentru a se vărsa în vena cavă superioară. Vasele limfatice nu au o pompă activă, cum este inima în cazul vaselor de sânge. În schimb, ele au valve care permit trecerea limfei într-un singur sens. În plus, mişcarea muşchilor face ca limfa să nu stagneze, ci să circule continuu în organism.
Splina şi timusul, roluri esenţiale
Sistemul limfatic mai include şi alte componente pe lângă vase şi ganglioni, cum sunt splina, timusul, amigdalele şi vegetaţiile adenoide (polipii). Rolul splinei este de a sintetiza anticorpii, de a distruge şi de a elimina bacteriile anihilate de anticorpi odată cu celulele sanguine moarte. Timusul, o glandă de mici dimensiuni, situată în capul pieptului, în spatele sternului şi deasupra traheei, ajută la producţia de celule albe (limfocite). Este mai activ în perioada adolescenţei şi, pe măsură ce înaintăm în vârstă, îşi pierde din proprietăţi. Amigdalele şi vegetaţiile adenoide fac parte din prima linie de protecţie a sistemului digetiv şi a aparatului respirator, distrugând bacteriile şi virusurile de la acest nivel (nas şi faringe). Extirparea acestora face ca agenţii agresori din mediu să pătrundă cu uşurinţă în organism.
Limfa conţine plasmă, foarte asemănătoare cu plasma sanguină, precum şi elemente figurate: leucocite şi foarte puţine trombocite. Principala patologie care afectează sistemul limfatic este benignă: infecţii virale (mononucleoza infecţioasă şi gripa), infecţii bacteriene - orice infecţie bacteriană poate da afectarea ganglionului din regiunea respectivă, cum este cazul infecţiilor dentare, infecţii parazitare: de exemplu, toxoplasmoza şi tuberculoza ganglionară). O altă patologie este cea malignă: anumite tipuri de leucemii şi de limfoame maligne (Hodgkin şi non-Hodgkin).
Care sunt rolurile limfei
- Este responsabilă cu eliminarea lichidului interstiţial din ţesuturi.
- Absoarbe şi transportă acizi graşi şi celule grase sub formă de lichid chilos (un lichid lăptos) spre sistemul circulator.
- Transportă celulele imunitare dinspre şi către ganglionii limfatici.
- Transportă celulele cu antigen (monocite, macrofage - celule care „înghit" şi distrug celulele moarte, bacterii, celule dendritice - iniţiază răspunsul imun etc.) către ganglionii limfatici, unde este stimulat un răspuns imun.
Ganglionii, cuib pentru cancer
În timpul „curăţării" ţesuturilor, limfa realizează şi transportul celulelor canceroase dintr-o zonă în alta a corpului, proces cunoscut sub numele de metastază. În drumul limfei dinspre organe către ganglionii limfatici, celulele canceroase pot rămâne captive la acest nivel. Iar dacă celulele imunitare de aici nu reuşesc să le distrugă, ganglionii devin ei înşişi un „cuib" unde se dezvoltă tumori maligne secundare.
De ce se inflamează ganglionii
Ganglionii limfatici sunt, în mod normal, de dimensiunea unei boabe de mazăre. Unii dintre ei pot fi simţiţi la palpare (cei din zona axilară), alţii nu, pentru că sunt situaţi în straturile mai profunde ale corpului. În interiorul ganglionilor se găsesc foliculii limfatici care, la rândul lor, sunt, de fapt, o colecţie de limfocite, celule imunitare. Numărul şi dimensiunea limfocitelor se modifică în funcţie de cât de solicitat este ganglionul respectiv. De exemplu, foliculii devin mai voluminoşi atunci când în ganglion pătrunde un antigen străin. Ganglionii sunt mai numeroşi la nivelul toracelui, gâtului, pelvisului, axilei, la nivel inghinal şi în intestine.
Inflamarea ganglionilor poate fi simptomul unei infecţii locale sau al cancerului
Infecţiile, cauze frecvente
Ganglionii limfatici se inflamează cel mai frecvent atunci când în corp există o infecţie. Acest lucru este cel mai evident în cazul infecţiilor localizate la nivelul amigdalelor. Odată ce un microb intră în organism pe cale aeriană, amigdalele se inflamează atât de mult încât devin palpabile. De regulă, după ce agentul patogen a fost anihilat, iar infecţia a dispărut din corp, ganglionii limfatici revin la dimensiunile normale.
Alte exemple de inflamaţii ale ganglionilor limfatici cauzate de infecţii sunt:
- inflamarea vegetaţiilor adenoide (polipii) este dată de infecţiile contractate pe cale aeriană.
- infecţiile cutanate de la nivelul braţului pot duce la inflamarea ganglionilor axilari.
- în cazul infecţiilor piciorului sau organelor genitale, îşi măresc volumul ganglionii inghinali.
- unele tipuri de infecţii virale afectează întreg organismul.
Poate fi semn de cancer
În cazuri mai rare, inflamarea ganglionilor poate fi unul dintre simptomele cancerului. De regulă, tumorile sunt localizate în apropierea ganglionilor măriţi. De exemplu, atunci când simţim că dimensiunea celor de la nivelul axilei a crescut, este posibil să existe o tumoare mamară. De asemenea, cancerul pulmonar şi cel stomacal determină inflamarea ganglionilor din torace şi din abdomen. Însă există situaţii în care mărirea ganglionilor nu are legătură cu zona în care este situată tumoarea, afectat fiind chiar sistemul limfatic. Este vorba despre cancerul limfatic (limfom Hodgkin sau nonHodgkin) sau de sânge (leucemie). În cazul cancerului, ganglionii cresc în dimensiuni mai lent şi sunt nedureroşi (cel puţin în fazele iniţiale). În plus, ei nu se reduc nici după administrarea tratamentelor antiinfecţioase.
În corp există două tipuri de ganglioni limfatici: ganglionii situaţi la suprafaţă, imediat sub piele, astfel încât devin uşor de palpat atunci când sunt inflamaţi, şi cei din profunzime, cum sunt ganglionii toracici şi cei abdominali. În cazuri rare, ganglionii se inflamează ca urmare a administrării unor medicamente sau a instalării unor afecţiuni date de acumularea de glicogen.
Ţesuturile se pot «inunda»
Sistemul limfatic are şi rolul de a menţine echilibrul lichidelor în corp. Astfel, dacă el nu funcţionează corespunzător şi întâmpină piedici în circulaţia înspre şi de la organe, există riscul să se acumuleze lichid în ţesuturi. Prin urmare, apar inflamaţii cunoscute sub numele de limfedem, caracterizate şi prin reducerea presiunii sanguine în zona respectivă. De exemplu, în cazul unei intervenţii de extirpare a unui sân, ca metodă de tratament al cancerului mamar, ganglionii limfatici de la nivelul axilei pot fi afectaţi şi blocaţi, determinând stagnarea limfei în braţ.
Exerciţiile pun limfa în mişcare
Deoarece sistemul limfatic nu beneficiază de un muşchi puternic care să menţină limfa în mişcare, cum este inima în cazul vaselor sanguine, limfa are nevoie şi ea de un mecanism care să-i păstreze fluxul constant. Acest lucru este posibil fie prin masaj, fie prin exerciţiu fizic, mişcarea muşchilor împingând limfa înspre şi dinspre ţesuturi. De asemenea, pentru a menţine fluxul limfatic constant, dar şi pentru a grăbi procesul de detoxifiere a ţesuturilor prin îndepărtarea reziduurilor, este eficient masajul limfatic. Atenţie, acest tip de masaj se efectuează doar de maseuri specializaţi, în cazul în care nu este realizat corect existând riscul blocajelor limfatice şi al apariţiei edemelor.
Masajul de relaxare dar mai ales drenajul limfatic aplicat de un profesionist, pune limfa in miscare si determina organismul sa se ajute singur.
Sursa: http://adevarul.ro
Sistemul limfatic este asemănător cu reţeaua sanguină dar totusi sistemul limfatic este diferit de aceasta. În timp ce sângele duce substanţele nutritive şi oxigenul la toate celulele corpului, limfa are rolul de a prelua deşeurile şi de a le elimina, păstrând astfel „curăţenia“ în organism şi prevenind instalarea bolilor.
Pus oarecum în umbră de sistemul circulator sanguin cu care merge în tandem, sistemul limfatic are roluri diferite, dar nu mai puţin importante pentru buna funcţionare a organismului. De fapt, sistemul limfatic este cel care „mătură" deşeurile de la nivelul ţesuturilor, care colectează şi distruge toxinele, bacteriile, celulele anormale din corp şi care transportă celulele imunitare în zonele unde este nevoie de ele.
Pentru a funcţiona la parametri optimi, celulele (ale pielii, ale muşchilor şi ale tuturor organelor) au nevoie de oxigen şi de substanţe nutritive. Aceste elemente sunt aduse sub forma zaharurilor, grăsimilor, apei, proteinelor şi sărurilor minerale de către sânge prin intermediul arterelor, arteriolelor (ramificaţii subţiri ale arterelor) şi capilarelor. Ca orice organism viu, celulele se hrănesc, consumă nutrienţii şi elimină deşeurile şi elementele de care nu au nevoie, o parte (reziduurile de mici dimensiuni) în reţeaua venoasă, iar cea mai mare parte (reziduurile mai mari), în reţeaua de vase limfatice.
Amigdalele şi polipii nazali sunt organe care fac parte din sistemul limfatic
O reţea răspândită în toate ţesuturile
Reţeaua limfatică este alcătuită din canale şi din noduri (ganglionii limfatici). Deoarece limfa trebuie să ajungă la toate ţesuturile corpului, canalicule limfatice sunt răspândite în întreg organismul, trecând chiar prin mijlocul ţesuturilor. Apoi, aceste canalicule se grupează în vase mai mari, ajungând, într-un final, aproape de inimă, pentru a se vărsa în vena cavă superioară. Vasele limfatice nu au o pompă activă, cum este inima în cazul vaselor de sânge. În schimb, ele au valve care permit trecerea limfei într-un singur sens. În plus, mişcarea muşchilor face ca limfa să nu stagneze, ci să circule continuu în organism.
Splina şi timusul, roluri esenţiale
Sistemul limfatic mai include şi alte componente pe lângă vase şi ganglioni, cum sunt splina, timusul, amigdalele şi vegetaţiile adenoide (polipii). Rolul splinei este de a sintetiza anticorpii, de a distruge şi de a elimina bacteriile anihilate de anticorpi odată cu celulele sanguine moarte. Timusul, o glandă de mici dimensiuni, situată în capul pieptului, în spatele sternului şi deasupra traheei, ajută la producţia de celule albe (limfocite). Este mai activ în perioada adolescenţei şi, pe măsură ce înaintăm în vârstă, îşi pierde din proprietăţi. Amigdalele şi vegetaţiile adenoide fac parte din prima linie de protecţie a sistemului digetiv şi a aparatului respirator, distrugând bacteriile şi virusurile de la acest nivel (nas şi faringe). Extirparea acestora face ca agenţii agresori din mediu să pătrundă cu uşurinţă în organism.
Limfa conţine plasmă, foarte asemănătoare cu plasma sanguină, precum şi elemente figurate: leucocite şi foarte puţine trombocite. Principala patologie care afectează sistemul limfatic este benignă: infecţii virale (mononucleoza infecţioasă şi gripa), infecţii bacteriene - orice infecţie bacteriană poate da afectarea ganglionului din regiunea respectivă, cum este cazul infecţiilor dentare, infecţii parazitare: de exemplu, toxoplasmoza şi tuberculoza ganglionară). O altă patologie este cea malignă: anumite tipuri de leucemii şi de limfoame maligne (Hodgkin şi non-Hodgkin).
Care sunt rolurile limfei
- Este responsabilă cu eliminarea lichidului interstiţial din ţesuturi.
- Absoarbe şi transportă acizi graşi şi celule grase sub formă de lichid chilos (un lichid lăptos) spre sistemul circulator.
- Transportă celulele imunitare dinspre şi către ganglionii limfatici.
- Transportă celulele cu antigen (monocite, macrofage - celule care „înghit" şi distrug celulele moarte, bacterii, celule dendritice - iniţiază răspunsul imun etc.) către ganglionii limfatici, unde este stimulat un răspuns imun.
Ganglionii, cuib pentru cancer
În timpul „curăţării" ţesuturilor, limfa realizează şi transportul celulelor canceroase dintr-o zonă în alta a corpului, proces cunoscut sub numele de metastază. În drumul limfei dinspre organe către ganglionii limfatici, celulele canceroase pot rămâne captive la acest nivel. Iar dacă celulele imunitare de aici nu reuşesc să le distrugă, ganglionii devin ei înşişi un „cuib" unde se dezvoltă tumori maligne secundare.
De ce se inflamează ganglionii
Ganglionii limfatici sunt, în mod normal, de dimensiunea unei boabe de mazăre. Unii dintre ei pot fi simţiţi la palpare (cei din zona axilară), alţii nu, pentru că sunt situaţi în straturile mai profunde ale corpului. În interiorul ganglionilor se găsesc foliculii limfatici care, la rândul lor, sunt, de fapt, o colecţie de limfocite, celule imunitare. Numărul şi dimensiunea limfocitelor se modifică în funcţie de cât de solicitat este ganglionul respectiv. De exemplu, foliculii devin mai voluminoşi atunci când în ganglion pătrunde un antigen străin. Ganglionii sunt mai numeroşi la nivelul toracelui, gâtului, pelvisului, axilei, la nivel inghinal şi în intestine.
Inflamarea ganglionilor poate fi simptomul unei infecţii locale sau al cancerului
Infecţiile, cauze frecvente
Ganglionii limfatici se inflamează cel mai frecvent atunci când în corp există o infecţie. Acest lucru este cel mai evident în cazul infecţiilor localizate la nivelul amigdalelor. Odată ce un microb intră în organism pe cale aeriană, amigdalele se inflamează atât de mult încât devin palpabile. De regulă, după ce agentul patogen a fost anihilat, iar infecţia a dispărut din corp, ganglionii limfatici revin la dimensiunile normale.
Alte exemple de inflamaţii ale ganglionilor limfatici cauzate de infecţii sunt:
- inflamarea vegetaţiilor adenoide (polipii) este dată de infecţiile contractate pe cale aeriană.
- infecţiile cutanate de la nivelul braţului pot duce la inflamarea ganglionilor axilari.
- în cazul infecţiilor piciorului sau organelor genitale, îşi măresc volumul ganglionii inghinali.
- unele tipuri de infecţii virale afectează întreg organismul.
Poate fi semn de cancer
În cazuri mai rare, inflamarea ganglionilor poate fi unul dintre simptomele cancerului. De regulă, tumorile sunt localizate în apropierea ganglionilor măriţi. De exemplu, atunci când simţim că dimensiunea celor de la nivelul axilei a crescut, este posibil să existe o tumoare mamară. De asemenea, cancerul pulmonar şi cel stomacal determină inflamarea ganglionilor din torace şi din abdomen. Însă există situaţii în care mărirea ganglionilor nu are legătură cu zona în care este situată tumoarea, afectat fiind chiar sistemul limfatic. Este vorba despre cancerul limfatic (limfom Hodgkin sau nonHodgkin) sau de sânge (leucemie). În cazul cancerului, ganglionii cresc în dimensiuni mai lent şi sunt nedureroşi (cel puţin în fazele iniţiale). În plus, ei nu se reduc nici după administrarea tratamentelor antiinfecţioase.
În corp există două tipuri de ganglioni limfatici: ganglionii situaţi la suprafaţă, imediat sub piele, astfel încât devin uşor de palpat atunci când sunt inflamaţi, şi cei din profunzime, cum sunt ganglionii toracici şi cei abdominali. În cazuri rare, ganglionii se inflamează ca urmare a administrării unor medicamente sau a instalării unor afecţiuni date de acumularea de glicogen.
Ţesuturile se pot «inunda»
Sistemul limfatic are şi rolul de a menţine echilibrul lichidelor în corp. Astfel, dacă el nu funcţionează corespunzător şi întâmpină piedici în circulaţia înspre şi de la organe, există riscul să se acumuleze lichid în ţesuturi. Prin urmare, apar inflamaţii cunoscute sub numele de limfedem, caracterizate şi prin reducerea presiunii sanguine în zona respectivă. De exemplu, în cazul unei intervenţii de extirpare a unui sân, ca metodă de tratament al cancerului mamar, ganglionii limfatici de la nivelul axilei pot fi afectaţi şi blocaţi, determinând stagnarea limfei în braţ.
Exerciţiile pun limfa în mişcare
Deoarece sistemul limfatic nu beneficiază de un muşchi puternic care să menţină limfa în mişcare, cum este inima în cazul vaselor sanguine, limfa are nevoie şi ea de un mecanism care să-i păstreze fluxul constant. Acest lucru este posibil fie prin masaj, fie prin exerciţiu fizic, mişcarea muşchilor împingând limfa înspre şi dinspre ţesuturi. De asemenea, pentru a menţine fluxul limfatic constant, dar şi pentru a grăbi procesul de detoxifiere a ţesuturilor prin îndepărtarea reziduurilor, este eficient masajul limfatic. Atenţie, acest tip de masaj se efectuează doar de maseuri specializaţi, în cazul în care nu este realizat corect existând riscul blocajelor limfatice şi al apariţiei edemelor.
Masajul de relaxare dar mai ales drenajul limfatic aplicat de un profesionist, pune limfa in miscare si determina organismul sa se ajute singur.
Sursa: http://adevarul.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)