sâmbătă, 16 noiembrie 2013

Progamare mentala pozitiva / autosugestia

 Mintea ta este un instrument capabil să creeze o viaţă magnifică. Atât timp cât păstrezi controlul, se va purta ca cel mai bun prieten. Totuşi, dacă nu rămâi la cârmă, la control, va trece pe pilot automat. Fără indicaţii din partea ta, va funcţiona fără niciun scop, ajungând să meargă în derivă, ca un nebun furios, şi se va dovedi cel mai mare inamic al tău. Vestea bună este că mintea ta conştientă şi cea subconştientă lucrează ca o echipă şi îţi vor oferi mijloacele necesare pentru a avea o viaţă împlinită. Vestea proastă este că nimeni nu ne-a învăţat cum să ne folosim, în mod adecvat, mintea.Aşa cum a spus Richard Carlson, “minţile noastre pot lucra pentru sau împotriva noastră, în orice moment. Putem învăţa să acceptăm şi să trăim cu legile psihologice naturale care ne guvernează, înţelegând cum să curgem împreună cu viaţa, decât să ne împotrivim ei. Ne putem întoarce la starea noastră naturală de mulţumire.”
Cum funcţionează mintea noastră
Viaţa noastră se dezvăluie, orice s-ar întâmpla, pe măsură ce mintea noastră urmează trei paşi:
1) lucruri care ne stimulează simţurile şi crează gânduri în mintea noastră conştientă.
2) gândurile sunt trimise către mintea noastră subconştientă unde devin convingeri.
3) pe baza convingerilor acţionăm în mod automat, dând naştere unui comportament fie negativ, fie pozitiv.
De exemplu, Maria îi spune copilului său de cinci ani “De ce eşti atât de neîndemânatic? Mereu te loveşit de lucruri!” Comentariile Mariei stimulează mintea conştientă a fiului său, determinându-l să gândească “Sunt neîndemânatic; mereu mă lovesc de lucruri.” Aceste gânduri sunt apoi transferate în subconştient unde devin o convingere. Rezultatul? Fără să înţeleagă de ce, sau să se gândească la asta, fiul Mariei se loveşte continuu de obiecte. Astfel, comentariile Mariei au devenit o profeţie care se împlineşte de la sine! Morala poveştii? Trebuie să avem grijă la ce le spunema altora şi ce ne spunem nouă înşine. În cartea sa clasică “Aşa cum gândeşte omul”, James Allen a scris “Mintea este Stăpânul – puterea care formează şi crează, iar Omul este Mintea, şi ia mereu Unealta Gândului şi dăltuieşte ceea ce doreşte, aduce la lumină mii de bucurii, mii de rele – Crede în secret şi ajunge să treacă; mediul nu este decât oglinda sa.”
Mintea noastră conştientă rezidă în cortexul cerebral şi este zona folosită pentru a gândi. Comunicăm cu noi înşine şi cu alţii în limbi oficiale. De exemplu, eu folosesc limba engleză pentru a crea acest articol în mintea mea şi pentru a-l transfera apoi pe hârtie, astfel încât să poată fi citit de alţii. Mintea noastră subconştientă este localizată în părţile primitive ale creierului nostru: bulbul rahidian şi sistemul limbic.
Cum funcţionează subconştientul nostru
Limbajul minţii noastre subconştiente sunt sentimentele (de ex. durere, plăcere, fierbinte, rece), emoţiile (de ex. furie, frustrare, fericire, tristeţe) şi imagini (poze). Deoarece minţile noastre conştientă şi subconştientă vorbesc limbi diferite, gândurile noastre trebuie să fie traduse în imagini înainte de a pătrunde în subconştientul nostru. De exemplu, haideţi să revenim la Maria care este iritată de fiul său “neîndemânatic”, Tommy. “Nu te izbi de măsuţa de cafea!” îi strigă ea fiului său. “Nu trebuie să mă lovesc de măsuţă.” gândeşte Tommy. Când gândul lui Tommy este tradus într-o imagine pentru mintea subconştientă, o parte a mesajului se pierde. Verbul “nu trebuie” este o abstracţie care nu se pretează la o traducere facilă într-o imagine. Drept rezultat, subconştientul primeşte mesajul “… loveşte de măsuţă.” Involuntar, sugestia Mariei dă naştere comportamentului opus! Pentru a evita programarea subconştientului cu instrucţiuni eronate, ar trebui să ne concentrăm întotdeauna pe comportamentul pe care îl dorim, nu pe cel pe care nu-l dorim. Astfel “Loveşte mingea!” se traduce uşor într-o imagine. Totuşi, nu acelaşi este cazul şi pentru “Nu rata mingea!”
Subcontientul nostru nu poate face deosebirea între gînduri care sunt create de evenimente externe (realitate) sau evenimente imaginare. Astfel, dacă doar îmi imaginez mental să sunt plin de încredere, subconştientul va accepta acest lucru drept realitate. Şi dacă este repetat suficient de mult, comportamentul meu se va schimba. Adică, voi deveni persoana care mi-am imaginat a fi. Pe de altă parte, trebuie să evităm să ne imaginăm evenimente negative, deoarece subconştientul nostru le va accepta drept adevărate.
Subconştientul nostru ne interpretează literal gândurile. Nu are puterea de a judeca şi de a analiza. De exemplu, dacă sunt amiţios şi vreau să-mi stabilesc ţeluri, îmi pot repeta “Într-un an, voi câştiga mai mulţi bani!” Un an mai tîrziu, pot constata că, într-adevăr, câştig mai mulţi bani, dar cu numai cinci dolari mai mult! Ce a fost greşit? Problema este că nu am specificat cu cât mai mult vreau sa câştig. Subconştientul mi-a urmat întocmai instrucţiunile şi s-a oprit imediat ce a atins ţinta de a câştiga “mai mulţi” bani, chiar dacă a fost doar cinci dolari. Lecţia? Fii foarte exact şi specific cânt îţi propui un ţel!
Bryan Adams descrie mesajul pe care ar trebui să-l reţinem “Gândurile sunt lucruri; au o putere copleşitoare. Gânduri de îndoială şi teamă sunt calea spre eşec. Când învingi atitudini negative de îndoială şi teamă, învingi eşecul. Gândurile cristalizează în obişnuinţe şi obişnuinţele se solidifică în circumstanţe.” Henry David Thoreau explică în termeni şi mai simpli: “Gândul este sculptorul ce poate crea persoana ce doreşti să fii.” Haide să începem să ne folosim gandul-daltă pentru a deveni persoana ce am fost menită a fi.
Printre metodele psihologice de transformare, în sensul de ameliorare, putem enumera mai multe, printre care yoga, bioenergia, terapiile complementare, meditaţia transcendentală, controlul minţii, hipnoza, auto-hipnoza, programarea neuro-lingvistică etc… Toate aceste metode, deşi eficace, au totuşi un inconvenient major: trebuie să le consacri timp şi eforturi personale.
Totuşi, există o metodă care nu cere niciun efort, iar timp, doar puţin, sau aproape deloc. Această metodă este metoda subliminală. Ea poate fi folosită pentru modificarea unor stări anxioase, a blocajelor negative sau a obiceiurilor proaste. Cu metoda subliminală, dispunem de un instrument remarcabil. El nu necesită nici concentrare, nici voinţă. Aceasta figurează printre cele mai importante descoperiri în domeniul psihologiei.

Subliminalul

Subliminal înseamnă „sub pragul conştiinţei”. De exemplu, imaginea subliminală este o imagine care nu poate fi văzută cu ochiul liber, dar pe care creierul nostru o percepe. Trebuie precizat faptul că majoritatea legislaţiilor actuale interzic acest gen de imagine în publicitate.
Un mesaj subliminal este un stimul (adică un agent susceptibil de a provoca o schimbare de comportament la subiectul observat) care nu este perceput în mod conştient de persoana care îl primeşte; el se află dincolo de nivelul conştient, dar excită foarte bine simţurile. Nu se cunosc încă în totalitate mecanismele puse în joc, dar se pare că, deşi efectuează fără încetare o triere a informaţiilor pe care le primeşte, creierul nu aplică acelaşi filtru la toatenivelurile de conştiinţă, astfel încât unele informaţii pot influenţa emoţiile fără ca organul cognitiv, creierul să aibă vreun acces.
Motivul pentru care mesajele trebuie să fie „subliminale” este că, de vreme ce spiritul conştient nu îşi dă seama de mesaj, el nu poate să îl respingă, să-l critice sau să-l analizeze. Spiritul poate urma sugestia în mod natural.
Sugestiile subliminale acţionează la fel ca şi sugestiile hipnotice. Capacitatea de a ocoli partea critică a spiritului conştient este esenţială pentru a implanta noile sugestii pentru schimbări. De fapt, de fiecare dată când ne confruntăm cu o alegere, putem decide în mod conştient ce decizie să luăm, în funcţie de voinţa şi de dorinţele noastre. Totuşi, spiritul nostru inconştient nu are aceeaşi capacitate de analiză a informaţiei şi el acţionează în funcţie de datele pe care le-a primit ca şi cum ele ar fi adevărate. Este un fapt psihologicadmis că suntem conduşi şi influenţaţi de toate impulsurile noastreinconştiente. Astfel, influenţând spiritul nostru inconştient prin sugestie, se pot manifesta schimbări puternice într-un mod foarte natural.

Subliminalul vizual

Într-un film, se poate înlocui, în fiecare secundă, una din imagini cu o imagine care nu are nici o legătură cu filmul (dat fiind faptul că există 24 de imagini pe secundă, aceasta nu va fi deci afişată decât 417/10.000 miimi de secundă). Astfel, unii realizatori de filme horror au folosit imagini ascunse, încorporate în imaginile reale, pentru a întări efectul de nelinişte (de exemplu în versiunea prelungită a filmului „Exorcistul” de William Friedkin).
Imaginile subliminale sunt deci invizibile la o viteză normală. Ochiul nu le va putea vedea şi spectatorul nu se va întreba ce a fost acel lucru de pe ecran pe care l-a văzut pentru foarte puţin timp decât dacă ştie că există o imagine subliminală pe care să o caute şi asupra căreia să se concentreze. Numai atunci va putea să o întrezărească şi, chiar dacă nu a văzut-o înainte, acum, când ştie unde este, va putea să o vizualizeze.
Iată un singur exemplu, printre multe altele, de folosire a subliminalului vizualîn timpul alegerilor americane din anul 2000, s-a descoperit din întâmplare o imagine subliminală strecurată în spotul publicitar al lui George W. Bush. Această imagine subliminală conţinea o insultă „rat” (şobolan, gunoi) atunci când spotul făcea referire la concurentul său, Al Gore. După spusele celor care au creat spotul, ar fi fost vorba de o greşeală tehnică… Oricum ar fi, conform unui studiu condus de Joel Weinberger, de la Universitatea Adelphi din Statele Unite, acest spot putea creşte părerile negative ale alegătorilor împotriva candidatului vizat.

Subliminalul auditiv

Există unele cercetări serioase care au dovedit, de mulţi ani deja, că percepţia subliminală este o realitate. Dixon în mod special, dar şi Mykel şi Daves, Ayres şi Clarck, cercetătorii Fundaţiei pentru cercetarea impresiilor subliminale (FRIS), au demonstrat acest lucru într-un mod foarte amplu. Teoria, simplă, a fost verificată. Dixon, într-un studiu referitor la acest subiect, distinge 4 zone de percepţie, în funcţie de intensitatea stimulului.
Subliminalul sonor nu se bazează pe durată, ca subliminalul vizual, ci peintensitate. O frază, de exemplu, este difuzată la un nivel prea scăzut pentru a fi percepută în mod conştient. Totuşi creierul o înregistrează şi o decodează. Atunci când ascultăm o melodie care conţine mesaje subliminale, în general nu auzim decât melodia. Melodiile alese sunt la bază sintetizatori care formează pânze sonore fără rupturi evidente. Mesajul subliminal este pur şi simplu prezent la un nivel inferior celui de 20 sau 30 de decibeli, folosind efectul de mască bine cunoscut de la munca de cercetare a lui Wegel, Lane şi Fletcher. Acest procedeu interzice recunoaşterea conştientă a mesajului ascuns în spatele muzicii. O altă metodă este ca mesajele subliminale să fie înregistrate în zona de frecvenţă situată la limita percepţiei umane a auzului (între 14000 şi 20000 Hertzi). O altă tehnică este codarea mesajelor subliminale pe un zgomot alb.
În 1951, doctorul Hal Becker, şi-a început cercetările asupra efectelor sugestiei subliminale. Unul din studiile sale implica folosirea sugestiilor subliminale încorporate în sistemul audio al centrului medical Mc Donagh din Missouri. Testul său, care a durat şapte luni, a produs rezultate spectaculoase. Leşinurile datorate injecţiilor au scăzut la zero, numărul persoanelor care fumau în locaţiile personalului a scăzut cu 79%, iar accesele de stări proaste din sala de aşteptare suprapopulată au fost reduse cu aproape 60%. Aceste probleme au revenit la nivelurile anterioare atunci când mesajele subliminale au fost oprite, la sfârşitul studiului.
Pe 10 septembrie 1979 revista „Times” relata: „cincizeci de magazine din Statele Unite şi Canada instalaseră un sistem subliminal pentru a evita furturile din raioane. Inventatorul său, doctorul Hal Becker, a suprapus pe muzica difuzată în magazine mesaje subliminale care sugerau să nu furi : „Eu sunt cinstit. Dacă fur, voi fi prins şi trimis la închisoare.” Furturile s-au redus cu 37%, economisindu-se 600 000 de dolari pe parcursul a nouă luni de folosire a sistemului.”

Aplicaţiile subliminalului

Subconştientul acceptă şi produce în realitate orice sugestie care îi este prezentată, dacă ea este în acord cu convingerile voastre. Când sugestiile suntpozitiverezultatele sunt uimitoare.
Într-un studiu din 1980, doctorul Silverman a încorporat mesaje subliminale în tratamentul unei jumătăţi dintr-un grup de fumători care încercau să se lase de fumat folosind o terapie comportamentală. După o lună, la sfârşitul tratamentului, 66 % din grupul expus mesajelor subliminaledeveniseră nefumători, în timp ce din cealaltă jumătate a grupului, neexpusă la mesaje subliminale, doar 13% se lăsaseră de fumat. Silverman afirma că observase efectul pozitiv al mesajelor subliminale în timpul stagiilor de afirmare de sine, la adolescenţii care urmau o psihoterapie, la studenţii care se aflau într-o terapie de grup, la alcoolicii care participau la programele Alcoolicilor Anonimi şi la persoanele care urmau o terapie împotriva fobiilor sau a excesului de kilograme.

Mesajele subliminale şi slăbitul

Cercetările lui Becker au dovedit că mesajele subliminale pot să influenţeze pierderea kilogramelor în plus cu rezultate uimitoare. În clinica sa, pacienţii au primit mesaje subliminale audio şi video ca parte a unui regim. O femeie a slăbit 50 de kilograme în 12 luni. Într-un studiu complementar, Becker a constatat că, după terminarea programului însoţit de subliminal, 50% din pacienţi şi-au menţinut cel puţin jumătate din kilogramele pierdute până la 2 ani, 23% şi-au menţinut între 75% şi 100% din kilogramele pierdute, iar 11% s-au mulţumit doar cu 25%. Rezultatul este mai bun decât cel al programelor de slăbire fără mesaje subliminale.

Mesajele subliminale şi şcoala

Volumul 29 din „Journal of Counseling Psychology” raportează un studiu făcut de doctorul Kenneth Parcker, psiholog la Queens College din New York. Proiectul de cercetare al doctorului Parcker a fost conceput cu scopul de a testa efectele mesajelor subliminale asupra şcolarităţii. Un grup de studenţi a primit un mesaj subliminal vizual, o frază simplă repetată de trei ori pe săptămână, înaintea cursurilor. Un alt grup (grup de control) din aceeaşi clasă nu a primit decât partea vizuală fără mesaj. Analiza grupului expus la mesaje subliminale a arătat o ameliorare semnificativă a rezultatelor şcolare, pentru că s-au obţinut note între B şi A, pe când grupul neexpus la mesaje subliminale a avut note între C şi B. Mai mult, după o lună, cei care primiseră mesajele subliminale reţinuseră mult mai bine lecţiile în comparaţie cu grupul de control.
Numeroase aplicaţii au dat rezultate pozitive, cum ar fi : relaxarea,atenuarea dureriieliberarea de o sexualitate refulatădobândirea unei gândiri pozitiverealizarea de performanţe sportiveîncrederea în sinereducerea depresieitratarea alcoolismului…
Conflictul dintre emisferele creierului se află la originea problemelor existenţiale:
În timpul unei şedinţe de hipnoză, emisfera dreaptă este pusă la contribuţie, în timp ce stânga este „deconectată.”. Dacă un subiect îşi fixează un obiectiv (emisfera stângă), de exemplu să slăbească, iar în emisfera dreaptă există un scenariu negativ, el se va afla atunci într-o stare conflictuală. Dacă el doreşte să urmeze un regim, va începe să-i fie foame nejustificat, şi asta îl va împinge să mănânce mai mult. Emisfera stângă va încerca atunci să justifice acest comportament, astfel încât să păstreze coerenţa de personalitate. Acest fenomen de regăseşte în majoritatea obiceiurilor proaste şi a comportamentelor negative. El constă în conflictul dintre dorinţa de a face bine şi forţa iraţională care împinge spre eşec.
De exemplu, dacă observăm un depresiv, putem constata că depresia îi este susţinută de comportament: eliminarea activităţilor din timpul liber, a contactelor sociale, vizualizarea negativă a viitorului, lipsa de scopuri.
Chiar dacă emisfera stângă luptă să iasă din această stare, emisfera sa dreaptă, cu ideile şi cu schemele mentale pe care le conţine, îi modelează comportamentul.

Emisfera dreaptă este influenţabilă. E suficient să ne influenţăm emisfera dreaptă pentru a ne schimba comportamentele negative şi pentru a le înlocui cu obiceiuri de succes.
Această reprogramare a subconştientului se face destul de repede, cu ajutorul subliminalului.
Emisfera stângă (conştientul) nu este solicitată cu subliminalul şi informaţia dorită pătrunde direct în emisfera dreaptă

sursa  http://eusuntvictor.wordpress.com/2013/06/20/rugaciunea-abundentei-si-a-prosperitatii/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu