sâmbătă, 8 decembrie 2012

FRUCTELE SI LEGUMELE


Fructele si legumele

Alimentatia omului modern se caracterizeaza printre altele prin virarea optiunilor sale, in acest domeniu, spre produsele carnate si in spre produsele industriale, prin devalorizarea painii, a laptelui si a produselor lactate, prin ponderea din ce in ce mai mare ce revine in aceasta alimentatie zaharului rafinat, bauturilor alcoolice si racoritoare, a mirodeniilor ca si prin intrarea in penumbra a zarzavaturilor si a fructelor. Cum insa zarzavaturile si fructele reprezinta factori de prim ordin din alimentatia si terapeutica naturista, asupra acestor doua grupe alimentare dorim a insista cu precadere, in randurile ce urmeaza.

Daca ar fi sa sintetizam, pe scurt, principalele proprietati nutritive si sanogenetice ale fructelor si zarzavaturilor, acestea ar fi cam urmatoarele :
Zarzavaturile si fructele tezeurizeaza certe valori nutritive si implicit calorice. Este bine de a sti, in acest sens, ca sub raport caloric, de exemplu, o suta de grame de struguri de buna calitate echivaleaza cu o cantitate similara de carne slaba de vaca sau de peste. In acelasi timp, merita a sti ca banalul cartof se constituite in materia prima a celei de-a doua paini a spetei umane.
Tot legumele si fructele se constituite intr-o importanta sursa de energie pentru organism, si asta gratie in primul rand glucidelor pe care le contin, in special glucozei, levulozei si fructozei, pe departe cele mai asimilabile pentru organism dintre toate zaharurile existente in cadrul naturii verzi.
In aceeasi masura, fructele si zarzavaturile sunt mari depozitare de vitamine, si inca de o mare varietate.
Tot fructele si zarzavaturile sunt mari depozitare si in oligoelemente, deci in saruri minerale, alte elemente nutritive indispensabile vietii, asemenea vitaminelor.
Fructele si legumele reprezinta, de asemenea, cele mai mari depozitare dintre elementele nutritive pe care ni le pune la dispozitie natura verde, in ceea ce priveste continutul in fibre alimentare, deci in celuloza. Or, sa nu uitam ca aceste fibre alcatuiesc cel de-al saptelea stalp de rezistenta al alimentatiei umane, ceilalti stalpi fiind reprezentati de glucide, proteine, lipide, apa, vitamine si de sarurile minerale. Prin marea lor bogatie in fibre alimentare, deci in celuloza, fructele si zarzavaturile sunt stimulente de prim ordin ale tranzitului intestinal, tranzit cu implicatii dintre cele mai deosebite in ceea ce priveste echilibrul somatic, deci corporal, ca si in ceea ce priveste echilibrul psihic si starile de spirit. Mai e nevoie oare sa precizam, in acest sens, constipatia generata de lipsa de celuloza din continutul intestinal, asterne patul diverselor suferinte si a diverselor stari de spirit negative ?
Nu trebuie, in sfarsit, sa neglijam sau sa minimalizam, numeroasele virtuti terapeutice ale fructelor si zarzavaturilor. In acest sens, precizam ca telina si cicoarea sunt aperitive, adica sporesc apetitul; ca ridichile si salata sunt depurative, adica contribuie la curatirea interna a organismului;  ca sparanghelul, prazul, pepenii si fructele in general sunt diuretice, adica favorizeaza eliminarea urinii; ca usturoiul si ceapa sunt la randul lor, printre altele si vermifuge, adica contribuie la eliminarea parazitilor intestinali; ca varza rosie este expectoranta, in vreme ce cea alba, gratie vitaminei U pe care o contine in cantitati semnificative, este cicatrizanta pentru ulcerele tubului digestiv; ca anghinarea este colagoga, adica favorizeaza eliminarea bilei, contribuind pe aceasta cale la optimizarea digestiei intestinale.
Fructele, si dintre acestea in special merele, consumate fie coapte fie rase, fie sub o forma de zeama, s-au dovedit de o mare utilitate in tratamentul colitelor si enterocolitelor, mai ales cand acestea din varsta copilariei, si asta gratiei sarurilor de pectina pe care aceste fructe le contin, si in special acestui constituient deosebit al acestor saruri, reprezentat de pectatul de nichel.
Fructelor si zarzavaturilor le mai sunt proprii certe proprietati uricolitice, respectiv de dezintegrare in organism a acidului uric, de unde indicatiile acestor elemente, tinand de natura verde, in tratamentul artritelor ca si al litiazelor renale.

Cum insa atat fructele cat si zarzavaturile sunt suportate mai cu dificultate de catre unii, din cauza unor particularitati reactive ale tubului digestiv, sau din cauza unor suferinte ale acestuia, se impune ca, in atare situatii, sa beneficiem de proprietatile lor complexe, pe linie nutritiva  si sanogenetica, consumandu-le sub forma de sucuri. Sucurile de fructe, caci in special acestea se bucura de o larga utilizare, se obtin prin stoarcerea fructelor sanatoase, ajunse la maturatie, stoarcere care se poate realiza fie pe calea mijloacelor celor mai simple (stoarcerea prin tifon), fie pe calea mijloacelor mai sofisticate, constand din mixerele pe care industria ni le pune la dispozitie, si care sunt de o mare varietate.
Este ideal ca sucurile de fructe sa fie consumate in stare proaspata, respectiv imediat sau numai la scurt timp dupa prepararea lor, atunci cand isi pastreaza integral proprietatile lor organoleptice, adica isi pastreaza afinitatea si tropismul pentru anume simturi, proprietatile lor nutritive si sanogenetice.
Cand, din diverse motive, aceste sucuri nu sunt consumate imediat dupa prepararea lor sau la scurt interval dupa aceasta este de presupus, ca ele vor fi afectate de fermentatia alcoolica sau vor fi deteriorare pe calea diversilor agenti poluanti, a diverselor ciuperci si levuri, care vor contribui la degradarea lor calitativa. De unde se impune asigurarea stabilitatii lor.
Tehnica si cercetarile moderne, intreprinse pe aceasta linie, ne pun la dispozitie mai multe modalitati, respectiv mai multe procedee pentru aceasta.
Sucurile naturale de fructe si legume au, in general, aceleasi valori nutritive si sanogenetice ca si material prima din care provin putand-o inlocui ca atare, pe aceasta.
In compozitia fructelor si legumelor intra in primul rand apa, si anume, in proportie de 80-90 %. Bogat reprezentate sunt si glucidele cu molecula mica, ca glucoza, zaharoza si levuloza, dupa cum stim foarte folositoare pentru organism. Urmeaza in ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartaric si citric, care sunt metabolizati si transformati in organism in carbonati alcalini. Continand cantitati importante de acizi organici, care le confera gustul caracteristic, sucurile de fructe si legume au actiune alcalinizanta asupra tumorilor organismului si asta intrucat acizii sunt metabolizati in sarurile alcaline.
Sintetizand, asadar, principalele proprietati ale sucurilor de fructe si de legume, acestea ar fi cam urmatoarele :
Actiunea nutritiva si energetica, asadar calorica, care este cu atat mai mare cu cat suportul glucidic este mai bine reprezentat. Astfel 100 ml de suc de ananas ne furnizeaza 54 de calorii, 100 g de portocale 49 de calorii, 100 g de mere 52 de calorii, iar 100 g de struguri intre 76 si 99 calori.
Actiunea alcalinizanta datorita acizilor organici care sunt metabolizati in organism in saruri alcaline.
Actiunea hiposodata, datorita sodiului in cantitate redusa pe care acestea il contin, motiv pentru care pot fi date din abundenta in regimurile hiposodate.
Actiunea diuretica, datorita continutului lor bogat in apa. Actiunea astringenta, asadar constipanta, datorita bogatiei lor in substante tanante, situatie caracteristica in special afinelor, coarnelor si gutuilor.
Actiunea laxativa, specifica mai ales fructelor si legumelor bogate in balast, cum sunt perele, caisele, prunele si majoritatea legumelor
Actiunea hipocalorica, datorita cantitatii reduse de proteine, lipide si glucide, motiv pentru care au o indicatie majora in curele de slabire.

In continuare cateva consideratii asupa bolilor in care sucurile de fructe si de zarzavaturi actioneaza favorabil :
Sucurile de fructe si legume avand, dupa cum am mai precizat, valoare energetica redusa, pot inlocui alimentele concentrate si hipercalorice, reducand astfel substantial nivelul energetic al ratiei alimentare, fara a diminua volumul mesei. E bine a stii din acest punct de vedere, ca daca 100 g de paine ne dau in jur de 230-250 calorii, o aceeasi cantitate de pepeni galbeni sau rosii ne dau in jur de 30-40 de calorii. Daca apoi 100 g de smantana ne dau in jur de 200-300 de calorii, o aceeasi cantitate de mere, pere sau prune, ne furnizeaza abia intre 71-80 de calorii. Daca, in sfarsit, 100 g de ciocolata ne dau in jur de 500-600 de calorii, o cantitate identica de dulce natural, reprezentat de struguri, ne dau abia in jur de 90-100 de calorii.
O alta indicatie a sucurilor de fructe si legume o constituie ateromatoza si dislipidemiile.
Sucurile, mai ales cele sarace in glucide, pot fi date la diabetici fiind bine tolerate.
Sucurile de fructe si legume mai sunt indicate si in anemiile obisnuite, pentru ca stimuleaza secretia gastrica, apoi pentru ca favorizeaza absorbtia fierului si in sfarsit pentru ca stimuleaza formarea de globule rosii.
Sucurile scad dupa cum am mai precizat, colesterolul din sange si din bila, prevenind astfel concentrarea si precipitarea lui in colecist, sub forma de calculi. In acelasi timp, tot sucurile de fructe si de legume dezintegreaza acidul uric, prevenind pe aceasta cale formarea calculilor renali, pe baza de urati.
In bolile renale, care evolueaza cu cresterea retentiei de apa, ca si in acelea cu retentie de substante azotate in sange (uree si acid uric), aceleasi sucuri prin actiunea lor diuretica impiedica acest inconvenient.
Tot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe si de legume se influenteaza favorabil si evolutia insuficientei cardiace; totodata vitaminele si zaharurile naturale continute de fructe si unele zarzavaturi tonifica muschiul inimii, crescandu-i astfel puterea de contractie.

In continuare, cateva precizari practice pe marginea valorii unor sucuri de legume si de fructe dintre cele mai uzuale :
Sucul de struguri poate acoperi 90-95 % din necesitatile de vitamina C ale organismului.
Sucul de rosii este si el bogat in acid ascorbic, respectiv in vitamina C, apoi in caroten, fier si potasiu. Acest suc stimuleaza secretiile digestive, motiv pentru care luat inainte de masa este aperitiv, ca si sucul de telina. Sucul de rosii reprezinta, in plus, o bautura reconfortanta, cu indicatii speciale in anemii si convalescenta.
Sucul de varza alba reprezinta la randul sau un bogat rezervor de vitamina C, de derivati sulfurosi cu marcata activitate antimicrobiana, ca si de saruri. Contine, de asemenea un principiu activ cu actiune antitiroidiana, ca si un factor cicatrizant in ceea ce priveste ulcerele gastroduodenale, factor identificat de cercetatori americani inca din 1956, si denumit de catre acestia vitamina U.
Sucul de morcovi impresioneaza prin cantitati mari de caroten, motiv pentru care se bucura de mare trecere in toate bolile tributare lipsei sau insuficientei de vitamina A din organism
Sucul de ridichi negre da rezultate excelente in colecistite si angiocolite cornice, mai ales insotite de constipatie, exercitand efecte benefice asupra peristaltismului intestinal, ca si asupra musculaturii netede a canaliculelor biliare, usurand in felul acesta secretarea bilei.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu