Omraam Mikhael Aivanhov – “Puterile gandului”
Daca
exista un lucru pe care trebuie sa il stiti, acela este ca toate
gandurile, oricat de slabe si nesemnificative ar fi, constituie o
realitate. Ele se pot chiar vedea si exista fiinte care le vad. Evident,
in planul fizic gandul ramane nevazut si nesesizat, dar el este real si
in lumea sa, cu materialele subtile din care este alcatuit, constituie o
creatura vie care actioneaza. Necunoasterea acestui adevar este cauza
multor rele. Oamenii nu vad, nu simt ca gandul lucreaza, ca el
construieste sau distruge si demoleaza, iar ei isi permit sa se
gandeasca la orice fara sa stie ca isi blocheaza astfel calea evolutiei.
Cea
mai mare putere pe care a putut sa o confere este cea a spiritului pe
care el ni l-a dat. Si cum fiecare gand este impregnat de aceasta putere
a spiritului care l-a creat, evident ca el actioneaza. Stiind aceasta,
voi puteti deveni niste binefacatori ai omenirii. De-a lungul spatiluli
pana la regiunile cele mai indepartate, fiecare poate sa isi trimita
gandurile ca niste mesageri, niste creaturi luminoase pe care le
insarcineaza sa ajute fiintele, sa le consoleze, sa le lumineze, sa le
vindece. Acela care face constient aceasta lucrare patrunde incet-incet
in arcanele creatiei divine.
Ce
bine ar fi daca stiinta oficiala s-ar decide sa se ocupe de aceasta
problema atat de importanta care este cea a gandului! Dar nu, pentru
moment ea fabrica proiectile, bombe… eu stiu ca anumiti cercetatori din
SUA si Rusia, studiaza problema telepatiei. Sa luam numai exemplul unuia
dintre expermentele americane. S-au ales doua persoane dotate cu
facultati mediumice: cu ajutorul gandului, una trebuia sa trimita mesaje
iar cealalta sa le capteze. Persoana “emitatoare” era pazita la
Washington DC de o comisie de experti, aflata acolo pentru a verifica si
controla: toate mesajele trimise erau notate si inchise intr-un fiset
pentru a elimina posibilitatea fraudelor. Perosana “receptoare” a fost
dusa la bordul unui submarin in Oceanul Pacific, deci la mii de km si la
mare adancime. Ea nota mesajele pe care le primea si era, la randul
sau, supravegheata de o comisie ce inchidea intr-un fiset totul. Apoi,
cand s-au confruntat mesajele trimise si cele primite, s-a constatat un
procentaj de erori extrem de mic.
Aceasta
experienta a dovedit ca omul este capabil sa proiecteze niste unde
foarte departe in spatiu. Nu se cunoaste directia finala a acestora, la
fel cum nu se stie nici distanta parcursa de razele soarelui sau ale
unei stele, pentru ca razele unei stele continua de mii de ani sa
parcurga spatiul. Acelasi lucru, se petrece si in cazul gandului uman,
gandurile noastre sunt razele unui soare care este spiritul nostru.
Soarele proiecteaza o chintezsenta de o putere extraordinara pe care
razele sale, asemenea unor mici vagoane incarcate cu alimente si comori –
o transporta departe in spatiu. Iar spiritul nostru, asemenea soarelui,
trimite niste raze, gandurile noastre, ce transporta binele sau raul
prin care au fost incarcate.
Aceasta
experienta demonstreaza ca, spre deosebire de razele alfa, beta, gama
si razele X, care sunt repede oprite de apa, gandul patrunde foarte
adanc in apa. Gandul este deci mai patrunzator decat aceste raze si este
capabil sa produca niste efecte la amre distanta. Aveti un gand, el va
paraseste deja si pleaca undeva in lume sa actioneze asupra creierrlor
altor persoane. Prin gandul vostru, puneti in actiune tot felul de
mecanisme pe care nu le cunoasteti. Ce concluzie trebuie sa tragem?
Aceea ca, daca se lasa libere, gandurile negative, intonecoase,
distrugatoare, prin legea afinitatii acestea declanseaza in mintile a
mii si mii de persoane stari corespunzatoare. Chiar daca nu ne dam
seama, asa se petrec lucrurile. Devenim astfel responsabili [...].
Daca
oamenii ar fi destul de sensibili, ei ar putea vedea niste nori ce
plutesc in jurul anumitor persoane, adica niste entitati intunecoase;
dupa un timp, aceste entitati pleaca in spatiu, producand daune, fara ca
persoanele respective sa realizeze ca ele au constituit cauza.
Imaginati-va ca urati o persoana, mergand pana la dorinta sa o omorati,
gandindu-va zilnic la acest lucru; chiar daca nu o faceti, pentru ca nu
indrazniti, gandurile voastre de moarte risca totusi sa se realizeze,
deoarece va exista cineva in lume care, posedand aceeasi structura,
aceleasi dispozitii ca voi, va va capta gandurile prin legea afinitatii
si va comite undeva o crima, a carei cauza veti fi fara sa banuiti
macar. [...]
Evident,
ceea ce va spun despre gand este valabil si pentru sentiment. Asemenea
gandului, sentimentul este o forta ce il paraseste pe om ca sa strabata
spatiul cu scopul de a face bine sau rau.
Hotarati-va
deci sa proiectati numai ganduri si sentimente ce vor avea cele mai
bune consecinte. Cand veti simti ca nu veti mai stapani situatia, ca
sunteti luati de valul impulsurilor negative, reactionati, incercati sa
imprimati o alta directie. Daca nu veti fi constienti, daca intretineti
niste ganduri urate fara sa le acordati atentie, ele vor lucra si la
nefericirea voastra. Sta scris in Evanghelii: “Vegheati!” adica, fiti atenti cu tot ceea ce se petrece in voi insiva si nu la ceea ce poate veni din afara. [...]
“Vegheati!“…
spiritul, constiinta voastra, trebuie sa fie vigilente. Acest fapt se
refera la viata interioara mai mult decat la viata exterioara. In
exterior sunteti linistiti, nu riscati zilnic sa vi se puna cutitul la
gat, dar in interior primiti nenumarate lovituri. [...]. Ei bine, toate
aceste tulburari constituie mici farame ce le-ati emis si care se intorc
spre sursa. De acum inainte, trebuie sa cunoasteti aceasta lege si sa
intelegeti ca nimic nu este mai important decat sa fiti constienti si sa
va supravegheati gandurile. Evident, nu veti putea reusi dintr-o data
[...] dar cel putin veti avea posibilitatea, intr-o buna zi, sa
stapaniti situatia.
Omraam Mikhael Aivanhov – “Puterile gandului”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu